Moașele din România avertizează că profesia lor este în pragul dispariției din cauza lipsei de reglementare și finanțare. Specialiștii cer intervenții urgente pentru integrarea lor în sistemul public de sănătate și decontarea serviciilor oferite.
Asociația Moașelor din România (AMșR) a lansat, miercuri, broșura „Rolul moașelor în sănătatea ta”, publicație care își propune să aducă în prim-plan rolul esențial al moașelor în îngrijirea maternă, sănătatea reproductivă și protejarea drepturilor femeilor și copiilor. La evenimentul desfășurat sub titulatura „#CuMoașaAlături: perspective istorice și provocări contemporane”, care a avut loc la sediul asociației, din strada Armoniei nr. 20, au participat oameni politici, reprezentanți ai Ministerului Sănătății, reprezentanți ai diverselor ONG-uri și jurnaliști.
Cum dispare o meserie
Discuțiile s-au axat pe necesitatea salvării acestei meserii, în condițiile în care legiuitorul omite de ani de zile să reglementeze profesia. În debutul dezbaterii, președinta AMșR, Irina Mateescu, s-a întrebat ce este de făcut pentru ca această meserie să nu dispară, în condițiile în care serviciile medicale ale acestora, efectuate în unitățile publice, nu sunt decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. „Am asistat peste o mie de nașteri, însă doar în sistemul privat, unde se plătește între 3.000 și 4.000 de euro pentru o naștere. Am cunoscut persoane care au făcut credit pentru a naște în spitalele private. Dar acest lucru se întâmplă doar în marile orașe. Ce ne facem cu localitățile mici, unde nu există asemenea posibilități financiare? Românii fac copii, dar în alte state, nu în țară”, a arătat Mateescu.
Adina Păun, altă moașă invitată la eveniment, a arătat că Ordonanța de urgență nr. 144 din 2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moașă și a profesiei de asistent medical transpune parțial directiva europeană privind meseria de moașă și că urmează normele de implementare.
Livia Toboșaru, vicepreședinte al asociației, a arătat că în alte țări moașele sunt plătite de stat pentru educația pre și post natală. „Sunt plătite să fie alături, tot timpul, de femei. Orice femeie are nevoie de o moașă; multe se simt abandonate de stat, unele nu își permit să meargă la consultații private, astfel încât în România doar 25% dintre sarcini sunt urmărite”.
O lege strâmbă și incompletă
În plus, mamele se simt mai încrezătoare, depresia postnatală scade în alte țări, pe când la noi statul nu consideră importantă partea de prevenție.
O altă discuție a vizat completarea Legii nr. 95 din 2006 privind reforma în domeniul sănătății, pentru ca meseria de moașă să primească un capitol aparte în normă.
Președinta AMșR a arătat, în acest context, că a terminat facultatea de moașe, nu a dorit să se înscrie ca asistentă medicală și că, în prezent, posturile de moașă sunt ocupate de asistenți medicali cu studii postliceale. „Sperăm să se producă o armonizare a legislației. Vrem o reprezentare mai bună. Suntem în subordinea Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România (OAMGMAMR), dar de acolo ni se pun doar piedici”, a mai precizat Mateescu.
Carmen Radu a arătat că meseria de moașă este veriga lipsă din sistem. Ea s-a întrebat de ce nu este moașa parte a sistemului de sănătate din România și a identificat, ca o posibilă cauză, slaba reprezentare a femeilor în politică.
Citește și: ”Pe cine cunoști? Unde mă duci? Cât mă costă?”
Moașele au rămas doar cu răspunderea profesională
Avocata asociației, Cristina Chira, a arătat că, în alte jurisdicții, definiția moașei cuprinde o persoană care a terminat un program de instruire recunoscut și autorizat în țară, dar se pare că „noi, momentan, nu avem țară”. Ea a mai arătat că Uniunea Europeană ne-a obligat să transpunem directiva comunitară privind meseria de moașă; în OUG 144/2008 se menționează competențele moașei, printre care și asistarea nașterii. Problema este că, într-o altă normă, Legea nr. 95/2006 privind reforma sănătății, care are deja 93 de modificări, moașa apare pentru prima dată în cuprinsul legii doar la capitolul „răspundere profesională”. În 2022 a apărut ca parte din echipa medicală mobilă. Altfel spus, meseria de moașă nu are un capitol separat în lege, precum medicii sau farmaciștii.
Parlamentul nu a avut până acum inițiativă legislativă pentru a repara această scăpare din lege, astfel încât moașele să fie recunoscute ca prestatori de servicii medicale, lucru care a fost notat de Victoria Stoiciu, senator PSD, prezentă și ea la dezbaterea organizată de Asociația Moașelor din România.
Carmen Ungureanu, șefa secției Prevenire boli netransmisibile din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică, a declarat că, în 2024, în lege s-a făcut o modificare, fiind recunoscuți ca profesie fizicienii medicali. „Nimeni din Ministerul Sănătății nu s-a gândit să includă atunci și moașele. Nu e rea voință”, a arătat Ungureanu.
Facultăți fără studenți
O altă problemă a breslei este faptul că facultățile de medicină au renunțat la specializarea de moașe, deoarece absolvenții nu se integrau pe piața muncii, serviciile acestora nefiind decontate de Casa de Asigurări de Sănătate.
Astfel, asistenții medicali sunt angajați pe secțiile de obstetrică-ginecologie fără a avea competențe. „La Carol Davila ies cu licență doar 5 moașe pe an. Nu există studenți, nefiind decontate serviciile. Universitățile spun că nu se pot integra pe piața muncii. Toate facultățile de moașe s-au închis. Mai sunt doar la București și Galați, din 15 universități de medicină”, a mai declarat Irina Mateescu.
Concluzia dezbaterii a fost că trebuie convinsă Casa Națională de Asigurări de Sănătate să plătească moașele, „altfel mamele sunt abandonate”.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
