După o luptă în instanță care a durat mai bine de 5 ani, adevărul despre barajul de la Mihăileni a fost discutat în data de 9 martie 2026, în cadrul unei sesiuni live pe Youtube care a scos la lumină argumentele tehnice ale acestui proiect controversat.
Comunitatea Declic a adus în fața publicului nu doar istoricul unei victorii juridice dificile, ci și expertiza dr. ing. Cornel Linca, doctor în ingineria apei, specialist în construcția de baraje.
Deși proiectul a fost declarat ilegal de instanță, autoritățile nu doar că au continuat dezvoltarea lui, dar au orchestrat și o „inaugurare” triumfală, ignorând cu desăvârșire caducitatea actelor. Această insistență de a pompa milioane de euro într-o relicvă comunistă ridică o întrebare legitimă: vorbim despre utilitate publică sau despre o schemă sofisticată de sifonare a banilor, unde bugetul de stat finanțează, de fapt, infrastructura privată a viitoarei mine de la Rovina?
Analiza tehnică: De ce Mihăileni nu este (și nu poate fi) o hidrocentrală viabilă
În urma discuției cu dr. ing. Cornel Linca, am extras argumentele care demonstrează că barajul de la Mihăileni este, din punct de vedere ingineresc, o improvizație periculoasă:
- Absența camerei de încărcare și a deznisipatoarelor moderne: O hidrocentrală serioasă are nevoie de structuri care să curețe apa de aluviuni înainte ca aceasta să lovească turbinele. La Mihăileni, retenția de sedimente în lac este totală, ceea ce înseamnă că orice tentativă de a folosi apa pentru energie va duce la colmatarea rapidă și distrugerea echipamentelor.
- Diferența de nivel (căderea) insuficientă: Puterea unei hidrocentrale depinde de produsul dintre debit și cădere (diferența de înălțime de unde cade apa). La Mihăileni, configurația barajului oferă o cădere mult prea mică pentru a justifica o investiție energetică. Din acest motiv, puterea instalată este de doar 1,2 MW – o valoare ridicolă, de nivelul unor panouri fotovoltaice montate pe un depozit mediu, dar cu un cost de sute de milioane de lei.
- Lipsei turbinei de randament: Specialistul menționează că nu există date publice despre turbine, dar la o putere așa mică, randamentul este nesemnificativ. Practic, barajul funcționează ca un stăvilar static, nu ca o mașinărie energetică.
- Inexistența pasajelor pentru ihtiofaună: O hidrocentrală modernă (conform normelor UE) trebuie să aibă „scări de pești” sau coridoare de trecere. Barajul de la Mihăileni este un perete orb de beton care blochează complet cursul râului, transformând un sistem lotic (apă curgătoare, oxigenată) într-unul lentic (apă stătătoare, moartă), fără nicio măsură tehnică de compensare.
La toate acestea se adaugă și moartea în timp a barajului prin colmatare: Fără un sistem de tranzit al sedimentelor, barajul reține toate aluviunile în lacul de acumulare, ceea ce duce la umplerea rapidă a volumului util cu mâl și pierderea funcției de stocare a apei în doar câțiva ani de exploatare.
Dezechilibrul ecosistemului: De ce barajul este o amenințare pentru Crișul Alb și mitul inundațiilor
Prin acumularea apei, un râu viu, curgător și bine oxigenat (sistem lotic) este forțat să devină un lac stătător (sistem lentic). Rezultatul? Scăderea dramatică a nivelului de oxigen dizolvat, modificarea temperaturii apei și acumularea de încărcătură organică, ceea ce degradează iremediabil calitatea resursei. Deși siturile protejate din proximitate sunt direct afectate, proiectul a fost scutit de evaluări consistente.
În termeni tehnici, funcționarea barajului ignoră Directiva Cadru Apă a UE, riscând să atragă proceduri de infringement costisitoare pentru România din cauza nerespectării debitului ecologic și a stării bune a corpurilor de apă. Toate aceste nereguli de la Mihăileni nu sunt accidente izolate, ci fac parte dintr-un tipar sistemic de autorizări controversate girate de APM Hunedoara sub conducerea Vioricăi Barabaș — de la proiectele ilegale de pe Râul Alb și Taia, până la betonarea Jiului — unde protecția mediului a fost sistematic sacrificată în favoarea unor investiții declarate ulterior ilegale de instanțe.
Argumentul suprem folosit de autorități pentru a valida barajul de la Mihăileni este protecția populației, însă o analiză tehnică a cifrelor scoate la iveală o realitate diferită. Autoritățile au vehiculat public cifra de 17.000 de vieți salvate în urma viiturilor recente. În realitate, populația totală a localităților vizate (Crișcior, Brad, Vața de Jos) este de sub 20.000 de locuitori. Tehnic, asta ar însemna că 85% din populație ar fi fost în pericol iminent de înec, o situație apocaliptică ce nu s-a regăsit niciodată în teren.
Datele oficiale din planurile de management al riscului indică un număr de maximum 2.500 de persoane care ar putea avea apă în gospodării (nu neapărat în case) la viituri majore. Mai mult, hărțile de risc folosite de stat arată adâncimi de apă de aproape 1 metru în zone precum sediul Primăriei Brad — un eveniment care nu s-a produs niciodată în ultimele decenii, demonstrând că modelările tehnice sunt eronate sau neactualizate.
Deși se invocă atenuarea viiturilor, nu există un studiu serios care să demonstreze că acest baraj este singura soluție. În ingineria modernă a apei, există alternative mult mai ieftine și sustenabile: polderele (zone de retenție controlată) sau restaurarea albiilor naturale, care pot prelua surplusul de apă fără a distruge ecosistemul.
Un baraj cu „dedicație” pentru mineritul vechi și nou (Rovina)
Inițial, în anii ’80, colosul de beton a fost proiectat să „deservească” exploatarea minieră de la Gura Barza. Între timp, mina s-a închis și regimul s-a schimbat, mai mult sau mai puțin. Astăzi, barajul pare să-și fi găsit un nou „stăpân” privat: proiectul minier de la Rovina.
Este o coincidență remarcabilă cum un obiectiv de investiții public, plătit din buzunarele noastre sub pretextul „siguranței cetățeanului”, se aliniază perfect cu nevoile tehnologice de apă ale unei exploatări de cupru și aur. Practic, statul român face munca grea: blochează un râu, distruge mediul și investește sute de milioane de lei într-un rezervor imens, pentru ca un operator privat să aibă robinetul pregătit la scară industrială.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
