Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a prezentat marți filmul complet al evenimentelor privind situația de la acumularea Paltinu și întreruperea alimentării cu apă în județele Prahova și Dâmbovița.
Potrivit ministerului, informarea pentru public a fost făcută „în contextul apariției în spațiul public a numeroaselor informații eronate și acuzații politice nefondate”.
Peste 100.000 de oameni din județele Prahova şi Dâmboviţa nu primesc de vineri apă în sistem centralizat, după ce apa din barajul Paltinu a crescut cu aproximativ 12 metri, iar apa încă nu poate fi tratată corespunzător pentru a deveni potabilă.
În Prahova sunt afectați locuitorii din Câmpina, Breaza, Băicoi, Adunaţi, Poiana Câmpina, Şotrile, Băneşti, Brebu, Telega, Vărbilău, Aluniş şi parţial comuna Floreşti. În Dâmbovița este afectată localitatea Moreni.
Compania OMV Petrom a fost nevoită să oprească centrala electrică de la Brazi, care furniza aproape 10% din energia electrică consumată zilnic.
Ce susține Ministerul Mediului pe tema crizei de apă din zona Paltinu
• În urma unor manevre de verificare a funcționării echipamentelor hidromecanice ale golirii de fund GF2, Administrația Bazinală de Apă Buzău–Ialomița a informat, prin adresa din 17 iunie 2025, Administrația Națională „Apele Române” că există o obturație în amonte, generată de desprinderea batardoului submers de deasupra admisiei. Ulterior, o inspecție subacvatică efectuată la 18 iunie a confirmat avaria sistemului de acționare și probleme la vana de lucru. Situația era una gravă, cu ambele goliri de fund nefuncționale, fapt care a necesitat convocarea de urgență a Comisiei UCC (Comisia pentru Urmărirea Comportării Construcțiilor) din cadrul Administrației Naționale „Apele Române”, structură tehnică responsabilă cu monitorizarea comportării în timp a barajelor și stabilirea măsurilor necesare în cazul incidentelor.
• Comisia UCC a analizat incidentul în ședința din 24 iunie 2025 și, prin raportul-decizie din 2 iulie 2025, a recomandat coborârea controlată a nivelului acumulării Paltinu, subliniind ca prioritate siguranța alimentării cu apă a populației. ABA Buzău–Ialomița a transmis nota tehnică elaborată de expertul atestat de Ministerul Mediului, iar documentația a fost înaintată către Comisia Națională pentru Siguranța Barajelor și Lucrărilor Hidrotehnice – CONSIB, conform procedurilor legale. CONSIB a avizat necesitatea unui program de coborâre a nivelului apei la cota 620 mdMN, urmând recomandările expertului și ale comisiei de avizare. În 25 iulie 2025 a fost transmis către ANAR programul de coborâre a nivelului, analizat și acceptat de Biroul Operativ CONSIB, cu condiția monitorizării stricte a evoluțiilor hidro-meteorologice și a consultării experților în fiecare etapă.
• În perioada iulie-octombrie, exploatarea barajului s-a desfășurat conform procedurilor tehnice aprobate. Nivelul apei a fost redus treptat, în funcție de condițiile hidro-meteorologice, iar situația acumulării a fost monitorizată lunar în cadrul ședințelor tehnice obligatorii pentru toate lucrările hidrotehnice. Specialiștii ANAR, ABA Buzău–Ialomița și ai Comisiei UCC (Comisia pentru Urmărirea Comportării Construcțiilor) au verificat în mod continuu comportarea barajului, evoluția sedimentelor și funcționarea instalațiilor de măsură și control. În această perioadă s-a constatat o agravare progresivă a colmatării admisiei golirii de fund GF2, aspect care a condus la concluzia că este necesară coborârea suplimentară a nivelului până la cota 603–604 mdMN pentru executarea în siguranță a lucrărilor de remediere.
• În luna octombrie 2025, o inspecție subacvatică suplimentară a confirmat că zona de admisie a golirii de fund GF2 este înfundată cu sedimente, fiind necesară coborârea suplimentară a nivelului la cota 603–604 mdMN pentru execuția lucrărilor de remediere. CONSIB a decis formarea unei echipe complexe — specialiști ANAR, MMAP, ABA Buzău–Ialomița, SGA Prahova, Hidroelectrica și ESZ Prahova — pentru evaluarea finală a situației în teren și stabilirea măsurilor operative. Conform legislației, coborârea nivelului la cota 603 mdMN nu necesita aviz suplimentar, fiind încadrată în operarea normală prevăzută de Regulamentul amenajării.
• În acest context tehnic, operatorul de apă ESZ Prahova a fost informat încă din luna octombrie despre riscul întreruperii alimentării cu apă potabilă și despre necesitatea implementării măsurilor de prevenție: acumulări tampon, surse alternative, avertizarea comunităților, întreținerea și repararea conductei de aducțiune. Toate aceste obligații sunt prevăzute în autorizațiile de gospodărire a apelor, în convențiile de exploatare și în contractul de operare semnat de ESZ Prahova cu ANAR încă din 2013. ESZ Prahova nu a implementat aceste măsuri, deși era responsabilitatea sa.
• Pe tot parcursul lunilor octombrie și noiembrie, instituțiile operative — ESZ Prahova, ABA Buzău–Ialomița și Hidroelectrica — au transmis Ministerului Mediului asigurări oficiale că reducerea nivelului apei nu va afecta alimentarea populației.
Citește și: Prefectura Prahova anunţă că va începe distribuirea apei îmbuteliate către populaţie
• După executarea etapelor de coborâre a nivelului și în urma precipitațiilor abundente, turbiditatea apei brute a depășit valorile admise pentru potabilizare. Stația de tratare Voila nu a putut procesa apa, iar DSP a confirmat că distribuirea unei ape netratabile ar fi periculoasă pentru sănătatea publică. Întreruperea apei nu a fost o decizie a Ministerului Mediului. Este rezultatul imposibilității operatorului ESZ Prahova de a furniza apă tratată conform normelor sanitare, în condițiile în care nu a asigurat măsurile tehnice compensatorii necesare.
• Ministerul Mediului, deși primise anterior asigurări că populația nu va fi afectată, a fost informat cu întârziere despre amploarea crizei. Situația reală a fost transmisă întâi de primarii localităților afectate, nu de instituțiile subordonate, ceea ce constituie o abatere gravă de la responsabilitățile legale.
• În aceste condiții, atacurile politice apărute în spațiul public, care sugerează că Ministerul Mediului ar fi responsabil de oprirea apei, sunt false și manipulatorii. Ministerul nu administrează barajul Paltinu, nu operează stațiile de tratare și nu decide sistarea apei. Ministerul a gestionat informațiile primite, care s-au dovedit a fi incomplete și incorecte, și a acționat imediat ce situația reală a devenit cunoscută.
• Problemele tehnice ale conductei de aducțiune, întreținerea deficitară a bazinelor și absența investițiilor necesare sunt elemente documentate în mod repetat și confirmate de instituțiile de control. Ministerul nu va acoperi nicio formă de neglijență instituțională.
• Ministra Mediului a dispus trimiterea Corpului de Control al MMAP pentru verificarea lanțului de responsabilități, analiza deciziilor operative și propunerea de sancțiuni.
• Conform datelor transmise de Administrația Națională Apele Române, alimentarea lacului de priză al stației de tratare Voila a fost reluată prin evacuarea unui debit de 3 m³/s prin aducțiunea Elsin. Estimările tehnice arată că reluarea completă a furnizării apei potabile către populație va necesita până la șase zile, în funcție de evoluția turbidității și de capacitatea operatorului ESZ Prahova de a restabili procesul de tratare. Schimbarea nivelului turbidității va presupune și un nou calendar, lucru care va fi comunicat de urgență public.
Citește și: Cursuri online în 13 localităţi din Prahova, pe fondul crizei apei de la Paltinu
Diana Buzoianu: Persoanele responsabile de criza apei din Prahova ar trebui schimbate de urgență
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a declarat marți, la Parlament, că problemele care au dus la criza apei din Prahova vor fi analizată de Corpul de Control al ministerului, iar persoanele responsabile ar trebui schimbate de urgență.
Diana Buzoianu a dispus trimiterea Corpului de Control al ministerului pentru verificarea lanțului de responsabilități, analiza deciziilor operative și propunerea de sancțiuni.
„Situația creată va fi analizată de Corpul de Control al instituției. Persoanele responsabile ar trebui schimbate de urgență. Problema nu este că nu au anticipat această situație, atenție! Problema este că au anticipat această situație, că au avut documente, avem documente care să ateste faptul că știau că există acest risc și că nu l-au comunicat nici către minister, nici către populație, nici către primari și nu au luat măsuri nici ESZ (operatorul de apă din Prahova – n. r.), nici «Apele Române» de la nivel local – Buzău, Ialomița”, a declarat Buzoianu.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Apele Române / Facebook)
