Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că acordurile de mediu pentru amenajarea unor hidrocentrale vor fi aprobate doar în baza unor studii şi date obiective. De asemenea, ea a mai spus că problema crizei energetice nu ar trebui „pasată” de la o persoană la alta.
Ministrul Buzoianu s-a deplasat duminică în comuna Gura Teghii, din judeţul Buzău, unde a discutat cu localnicii pe tema continuării lucrărilor de construcţie a hidrocentralei Surduc. Aceştia au afişat mesaje precum „Barajul Surduc, pe hârtie energie, în realitate secetă şi o mare prostie”, „Nu furaţi râul Bâsca Mare. El este al comunităţii. Uniţi salvăm râul Bâsca Mare” sau „Apă deturnată, viaţă anulată. Barajul Surduc, Valea Bâscii secetă”, transmite Agerpres.
O parte dintre locuitori au atras atenţia că proiectul ar putea afecta atât mediul, cât şi resursele de apă, din ce în ce mai reduse, atât de necesare populaţiei.
Au existat şi păreri conform cărora ar fi benefic orice proiect care ar aduce o „fărâmă de energie” sistemului naţional, energia hidro fiind cea mai ieftină.
Diana Buzoianu a declarat la finalul întâlnirii cu localnicii că va susţine orice proiect care este benefic sistemului energetic naţional, însă înainte de luarea unor decizii, va trebui să ţină cont de studii şi analize realizate de entităţi independente.
Citește și: Strălucirea palidă a stelei roșii la Kiev (2): Destrămarea stelei falsei prietenii
„Noi ne dorim, la Ministerul Mediului, să aprobăm absolut orice proiect care face bine pentru sistemul energetic, ne dorim să crească capacitatea energetică, puterea instalată să poată să fie din ce în ce mai mare, însă pe date obiective. Am avut mai multe discuţii în coaliţie şi cele două propuneri care au fost puse pe masă de fiecare dată au fost legate fie de realizarea unor studii obiective complementare, pentru că studiile Hidroelectrica sunt contestate, astăzi am văzut la cetăţenii din localitate şi avem nevoie de o analiză care să nu vină din partea beneficiarului direct, fie modificarea legislaţiei. Dacă vom merge înainte cu această lege pe care o avem, cred că este necesar să fie analizat obiectiv, făcut un studiu care să ne permită să luăm o decizie obiectivă. Ne dorim să nu construim o hidrocentrală pentru o zonă care nu mai are apa necesară. Îmi doresc ca proiectele bune să fie finalizate, doar că avem resurse limitate la Ministerul Mediului şi la Ministerul Energiei. Este bine ca acele resurse să se ducă spre lucrările care au cea mai mare capacitate”, a afirmat ea, citată de Agerpres.
Ministrul a atras atenţia că proiectele realizate în baza unor date din ultimii zeci de ani nu mai sunt corelate cu realitatea din teren, astfel încât resursele financiare ar trebui direcţionate către obiectivele eficiente.
„Astăzi am avut ore în care am importat la preţ poate dublu faţă de ceea ce am putut noi să vindem, dar nu am atins nici 50% din energia care ar fi putut fi produsă de hidrocentrale. De altfel, Hidroelectrica spune că există 6.400 de megawaţi putere instalată, nu ne putem aştepta ca această putere să fie atinsă. Avem proiecte care pe hârtie au o putere instalată de 6.400 şi în nicio zi din ultimul an nu s-au atins măcar 3.200 de megawaţi. Asta ne spune că proiectele care au fost gândite se bazau pe nişte debite care astăzi nu mai există. Astăzi avem o legislaţie care impune să fie calculată o medie de debite din ultimii 30 de ani. Este clar că debitul, media de debit din ultimii 30 de ani nu este cea care astăzi există în realitate. Şi atunci întrebarea este de ce atragem privirea către lucrări care nu sunt nici eficiente, nici necesare? De ce nu ducem aceste resurse către lucrările care sunt cu adevărat necesare? Eu nu pot să răspund la această întrebare, dar pot să mă asigur că atunci când vom trece acordul de mediu, el să fie trecut pe nişte baze obiective, pe nişte date obiective obţinute”, a precizat Diana Buzoianu.
Pentru exemplificare, ministrul Mediului a vorbit despre stadiul unor lucrări din ţară unde procentul de execuţie variază de la 1 la 100%.
„La Cerna Motru, de exemplu, discutând cu foarte mulţi experţi, cu reprezentanţii societăţii civile, am înţeles că acolo răul făcut pentru natură cu greu mai poate să fie îndepărtat. Acolo vorbim de o lucrare care a trecut de 95%, că nu se mai poate reface ceea ce a fost distrus acolo. La capătul opus, la Cornetul Avrig, avem 3 baraje care sunt astăzi în procedură de avizare. Unul dintre ele deja funcţionează, deci este finalizat 100%. Al doilea este la 1% realizat. Noi vorbim pe hârtie ca şi cum aceste proiecte toate depăşesc 60% implementare. Al treilea baraj este la 25%. Deci, avem situaţii de la caz la caz şi misiunea Ministerului Mediului este să se asigure că se uită pe fiecare caz în parte şi ia o decizie obiectivă”, a spus Buzoianu, citată de Agerpres.
Ea a susţinut că „în ultimii zeci de ani” nu s-au făcut investiţiile necesare în domeniu.
„A arunca vina pe un om care este de 3 luni de zile la minister, sigur că poate să fie un sport naţional în România să arunci vina, să pasezi vina pe alte persoane, dar cred că absolut orice om de bună credinţă care se uită la situaţie înţelege că în ultimii zeci de ani de zile nu s-au făcut investiţiile care erau nevoie să fie făcute. Pe Paşcani am dat drumul, am analizat această lucrare, am făcut un studiu cu Apele Române, am dat drumul la această lucrare într-un timp record, practic, într-o lună de când mi-a ajuns la semnare de acest aviz, acord, l-am şi pus în transparenţă. Aş fi vrut să fie alţi miniştri care s-ar fi mişcat la fel de repede. La Surduc, da, cred că este nevoie să fie făcută o analiză. Eu nu spun să fie făcute analizele pentru a respinge aceste lucrări, dar spun că aş vrea ca absolut toţi miniştrii să-şi ia în serios treaba şi să nu dea proiecte doar de dragul de a fi pe hârtie. Pentru că nu ne ajută cu nimic să avem putere instalată pe hârtie şi de fapt să nu ajungem niciodată să o atingem nici măcar cu 50%”, a punctat Buzoianu.
În context, reprezentanţii Asociaţiei „Tainiţa Baştinei” din comuna Gura Teghii i-au transmis ministrului Mediului că nu sunt de acord cu continuarea proiectului Surduc-Siriu.
„Motivul pentru care ne opunem este că acest stăvilar este ca o şcoală fără elevi, este construit un stăvilar fără apă. După ce că nu are apă, ne-o ia şi pe cea care ajunge în albia noastră naturală, pentru că stăvilarul înseamnă devierea cursului de apă printr-un tunel şi lăsarea a peste 40 de km de apă fără volumul lui natural şi peste 5.000 de locuitori nu vor mai avea acces la râu”, a precizat preşedintele fondator al Asociaţiei, Ştefan Constantin Petriceanu.
Proiectul amenajării hidroenergetice Surduc-Siriu se desfăşoară în judeţele Buzău, Covasna şi Vrancea, pe râurile Buzău, Bâsca Mare, Bâsca Mică şi Zăbala şi a fost demarat în anul 1981.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Foto: Ministerul Mediului)
