Președintele american Donald Trump, la fel ca președintele rus Vladimir Putin au devenit factori electorali importanți (nu decisivi), prin declarații provocatoare – în cazul lui Trump – și acțiuni ostile – în cazul lui Putin. Amenințările indirecte ale lui Trump cu o posibilă intervenție chiar și militară în Groenlanda, teritoriu autonom din Regatul Danemarcei, țară aliată NATO, nu se pot compara evident cu acțiunile lui Putin, care acum patru ani a invadat țara vecină, Ucraina, după ce anexase ilegal peninsula Crimeea. Dar ambii, ca factori destabilizatori în felul lor, au puterea de a coagula alianțe (vezi eforturile UE de a deveni și un factor de securitate pentru tarile membre, independent de SUA), de a extinde alianțe (vezi decizia Suediei și Finlandei de a renunța la neutralitate si adera la NATO) și de a influența alegeri naționale.
Iar cel mai recent caz este Danemarca. Una dintre fondatoarele Alianței Nord-Atlantice, Danemarca era până de curând un aliat de neclintit al Statelor Unite. Până președintele Donald Trump a decis ca Statele Unite, din motive de securitate, are nevoie de cea mai mare insulă arctică, Groenlanda, care întâmplător face parte din Regatul Danemarcei, și vrea să rămână acolo.
Groenlanda, un factor strategic important în regiunea arctică, unde interesele de securitate ale NATO se lovesc de cele ale Rusiei, este și un teritoriu bogat în minereuri critice și pământuri rare. Motiv în plus pentru administrația Trump să vrea controlul asupra insulei.
Pretențiile lui Trump au zdruncinat din temelii NATO, au pus sub semnul întrebării chiar valabilitatea articolului 5 din Tratatul Nord-Atlantic, cel care în ultimă instanță dă greutate structurii comune de apărare occidentală creată de SUA după al Doilea Război Mondial. În Danemarca, au provocat proteste masive de stradă, declarații acide din partea politicienilor de la Copenhaga si Nuuk (capitala Groenlandei), și repetate vizite regale în Groenlanda, ca semn de solidaritate.
Au relansat însă și șansele politice ale unei prim-ministre, social-democrata Mette Frederiksen, care până acum câteva luni era considerată de marea majoritate a analiștilor politici un „cadavru politic”, totul susținut de sondajele de opinie.
Frederiksen a anunțat alegeri generale anticipate pentru 25 martie. Ce este neobișnuit pentru această țară de 6 milioane de locuitori, este că anunțul este preluat si comentat de aproape toată presa internațională, care va urmări cu atenție și scurta campanie electorală.
Agentul electoral Trump sau Groenlanda
Mette Frederiksen a anunțat organizarea alegerilor generale pe 24 martie, propunând introducerea unei taxe pe avere pentru finanțarea școlilor, promițând să asigure viitorul commonwealth-ului danez și angajându-se să contribuie la menținerea unității Europei. Va fi un scrutin crucial, a spus ea, subliniind că Danemarca și Europa trebuie să stea „pe propriile picioare” și că unitatea regatului danez trebuie consolidată.
Potrivit sondajelor, premierul se bucură în acest moment de un „efect Groenlanda”, după ce partidul său a pierdut controlul asupra capitalei Copenhaga pentru prima dată în decenii la alegerile locale. Creșterea în sondaje este pusă pe seama modului în care a gestionat criza cu Statele Unite, în urma amenințărilor repetate ale lui Donald Trump privind o posibilă invadare a Groenlandei.
Guvernul danez aflat acum în interimat, format în 2022, este o coaliție neobișnuită care reunește trei partide din spectrul politic – două de centru-dreapta și unul de centru-stânga – cu poziții adesea divergente, inclusiv în privința taxei pe avere. Frederiksen a descris chiar ea executivul drept unul „ciudat”, iar alegerile ar putea duce la formarea unei coaliții mai omogene.
Premierul a lăsat deschisă posibilitatea de a continua colaborarea în zona de centru sau de a se apropia de partenerii de stânga, în speranța obținerii unui al treilea mandat. „Nu exclud nimic dinainte”, a declarat ea.
Potrivit postului public danez de televiziune DR, campania se anunță atipică și potențial divizivă, punând foști aliați în competiție directă.
Nu doar Frederiksen a câștigat teren în ultimele luni: partidul Moderates, condus de ministrul de Externe Lars, Løkke Rasmussen, a crescut în sondaje de la 3% la 8%. De asemenea, ministrul Apărării, Troels Lund Poulsen, din partidul Venstre, este vehiculat drept un posibil candidat la funcția de prim-ministru.
(Sursa foto: Mette Frederiksen / Facebook)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
