Alegerile parlamentare din Republica Moldova din 28 septembrie 2025 au fost, poate, cel mai dur test de reziliență democratică din regiune după 2022. Pentru că nu a fost doar un scrutin obișnuit, ci o confruntare directă cu o Rusie care a încercat, prin toate pârghiile cunoscute – propagandă, rețele sociale toxice, corupere de votanți, transport organizat, atacuri cibernetice, alarme cu bombă – să frângă voința unei națiuni. Și totuși, a pierdut. Rușinos.
PAS, partidul președintei Maia Sandu, a obținut o victorie clară, peste 50% din voturi și 55 de mandate după redistribuire – suficient pentru o majoritate absolută. Pentru prima dată în istoria republicii, același partid câștigă de două ori consecutiv un scrutin parlamentar. E o realizare care consolidează direcția pro-europeană și oferă șansa unei accelerări pe drumul spre aderarea la UE în 2028. Dar victoria aceasta are mai multe straturi, și aici e nevoie de onestitate.
În primul rând, PAS nu ar trebui să își aroge triumful ca un merit exclusiv de partid. Da, a mobilizat teme clare – „Europa versus Rusia”, „stabilitate versus haos” –, dar voturile acumulate sunt, în mare parte, și un vot de respingere: împotriva corupției, a vechilor kuliokari (politicieni corupți și mituiți cu bani în pungi de plastic), a populismului toxic, a partidelor de buzunar crescute pe ruble. Mulți cetățeni au votat cu frica în sân, alegând „răul cel mai mic” pentru a salva pacea. PAS guvernează acum pe un capital de încredere fragil, dependent de performanță reală, de rezultate vizibile și de capacitatea de a livra reforme. Victoria e reală, dar nu e un cec în alb. E un vot cu asterisc: „Am ales, dar vă supraveghem.”
În al doilea rând, am asistat la o mobilizare exemplară a statului și societății moldovenești. Dacă vreți, poate fi interpretată și ca un test de reziliență colectivă. Forțele de ordine și serviciile de securitate au dejucat tentativele de fraudă și destabilizare. Mass-media independentă și ONG-urile au expus scheme de corupere și operațiuni clandestine în diaspora. IT-iștii au ținut serverele Comisiei Electorale Centrale în picioare în fața atacurilor cibernetice. Diaspora, batjocorită de politicienii pro-ruși ani de zile, a votat masiv cu aproape 90% pentru PAS în secțiile din România. Toate acestea nu sunt detalii tehnice, ci un mesaj politic clar: Moldova nu a cedat fricii, ci a transformat-o în solidaritate și acțiune. A fost, pentru o zi, o orchestră întreagă a democrației. Fiecare a cântat partea lui. Și împreună au acoperit zgomotul dezinformațional al Kremlinului.
Citește și: Protest al Blocului Electoral Patriotic, în urma alegerilor
Dar umbrele nu dispar. Peisajul politic rămâne însă complicat. Blocul Patriotic, cu sub 25%, va continua să conteste legitimitatea votului, apelând la aceeași retorică a victimizării, hrănit mai ales din resentimente și televiziuni obscure. Alternativa lui Ion Ceban a fost pedepsită de chișinăuieni pentru compania dubioasă a lui Tkaciuk și Chicu, intră în legislativ cu un scor modest. Usatîi rămâne în joc cu Partidul Nostru și populismul său toxic, iar marea „surpriză” – Partidul „Democrația Acasă” a lui Vasile Costiuc – a arătat ce poate produce manipularea agresivă pe TikTok și rețelele de diaspora coordonate de AUR, George Simion și Șor. Semnalul este clar: „partidele TikTok” nu mai sunt scenarii de laborator – sunt realitatea de mâine. Politicieni fără biografie, dar cu sute de mii de falși followeri vor acționa acum ca agenți destabilizatori pentru entități maligne externe. Un viitor care riscă să fie scris nu în săli de dezbatere, ci în feed-uri de algoritm.
Dincolo de cifre și mandate, esența acestor alegeri stă în lecția pe care o transmite Moldova. Că o societate mică, dar determinată, poate face față unei Rusii mari și agresive. Că propaganda și coruperea pot fi contracarate prin mobilizare civică, prin vigilență instituțională și prin solidaritate în diaspora. Și că victoria democratică nu vine din a închide ochii la manipulare, ci din a o confrunta direct, fără menajamente. Altfel, o Moldovă în mâna pro-rușilor și populiștilor anti-europeni n-ar fi fost altceva decât o Transnistrie mai extinsă.
România are multe de învățat de aici. De la modul în care au fost sancționate încercările de fraudă, până la cum presa de investigație din Chișinău a lucrat sub acoperire pentru a expune rețele de cumpărare de voturi. În timp ce noi ne complacem cu jumătăți de măsură și tolerăm candidatul Moscovei pe treptele instanțelor, Moldova a reușit să scoată partidele pro-ruse din joc calm, ferm și democratic.
Planul Rusiei a eșuat la Chișinău. Putin, care visa la o revanșă rapidă în Moldova după impasul din Ucraina, s-a trezit din nou (a patra oară!) învins de un popor pe care îl credea slab și divizat. A cheltuit bani, a mobilizat rețele și agenți, dar a cules doar rușine și neputință. Dar întrebarea rămâne: suntem noi pregătiți să învățăm din victoria moldovenilor? Ei ne arată astăzi că democrația nu se apără cu jumătăți de măsură. Că frica nu ne definește. Că un stat mic poate da o lecție unui imperiu. Și că Europa, atunci când e asumată cu curaj, nu e doar o promisiune, este un destin.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
