Singurul muzeu din lume dedicat fluierelor se află în comuna Mălaia, o aşezare din nordul judeţului Vâlcea cu tradiţie în păstorit, fiind gândit ca un loc unic în care cei care vor să afle despre patrimoniul sonor al culturii universale o pot face atât prin intermediul instrumentelor muzicale, cât şi a poveştilor spuse de oameni care cântă la ele sau le făuresc, scrie Agerpres.
Ideea acestui spaţiu cultural aparte aparţine membrilor fondatori ai ansamblului Imago Mundi, Oana şi Daniel Ivaşcu, muzicieni cu experienţă în domeniul cercetării muzicale, care şi-au dorit ca astfel să aducă muzica mai aproape de copiii din mediul rural şi să-i ajute să descopere acest instrument muzical, ce îi însoţeşte de secole pe păstorii români, nu ca pe o relicvă, ci ca pe un limbaj universal.
„Ideea cumva ne-a venit firesc. Are legătură cu faptul ca eu şi cu Daniel suntem muzicieni în ansamblu Imago Mundi şi pe parcursul traseului nostru cu turnee cam prin toată lumea am dublat povestea cu achiziţii de instrumente. În felul acesta ne-am trezit cu o colecţie pe care o aveam la Bucureşti, acasă, şi ne-am gândit totuşi unde putem să o expunem în aşa fel încât spaţiul să nu fie doar un muzeu în care te uiţi, ci e un spaţiu dedicat comunităţii, un spaţiu creat împreună cu o comunitate în care fluierul exista, în care fluierul se însoţea, sau mai bine zis ciobanii se însoţeau cu fluierul de mult timp”, povesteşte Oana Ivaşcu.
Citește și: Expoziţie dedicată lui Constantin Brâncuşi deschisă la Mecati di Traiano din Roma
Astfel, au ajuns la Mălaia, în mijlocul Tării Loviştei, – o comunitate cu care cei doi lucrau deja de câţiva ani, prin intermediul Asociaţiei Isvor, în proiecte de cercetare şi revitalizare a patrimoniului muzical şi, împreună cu autorităţile locale, au transformat viziunea într-o realitate, deschizând muzeul în decembrie anul trecut.
De la bun început, proiectul a fost gândit să iasă din tiparul clasic al muzeului sătesc şi nu au dorit ca în acest spaţiu să fie doar nişte săli cu vitrine şi etichete, ci un spaţiu viu, care să pună fluierul românesc într-un context mai larg – cel al muzicii lumii.
„Domnul primar îşi dorea un muzeu al etnografiei. Noi am venit cu o propunere cumva care să rupă linia asta a muzeelor la sat, pentru că asociaţia noastră de prin 2020 se plimbă prin satele izolate, în întâmpinarea copiilor care nu prea au activităţi culturale. Şi am pornit de la donaţii de instrument, am pornit de la activităţi făcute pentru copii din aceste zone, dar am zis să creăm şi un loc fix în care şi ei să vină, nu numai noi să ne ducem spre ei, un loc care să devină, cumva, identitar pentru Ţara Loviştei. Proiectul e într-adevăr unic în lume, mai ales că oferă un context fluierului românesc, adică e pus într-un context mai amplu, oferă cumva o înţelegere asupra muzicii, asupra oamenilor şi muzicii, care nu e legată doar de performanţa artistică, e legată de comunitate, de viaţă, de poveşti”, continuă Oana.
Tehnologia joacă. de asemenea, un rol important în această nouă abordare de muzeu sătesc, subliniază Oana, care spune că vizitatorii vor avea aici o experienţă interactivă, cu ateliere muzicale, sunete autentice accesibile prin coduri QR, imagini 360°, portrete foto-video cu fluierari şi multe alte experienţe deosebite.
„Nu suntem în război cu tehnologia, o folosim dar cu grijă pentru om. Practic, de la un cod QR se poate intra pe site, unde se află mai multe informaţii despre instrumente. Sunt şi nişte exemple cu muzicieni, de aici sau de pe afară, care cântă la instrumentele de suflat. Deci, practic, vezi instrumentul, stai de vorba cu noi, dar poţi să vezi şi să ajungi şi mai departe de atât. Proiectul este făcut şi în colaborare cu Muzeul Astra şi avem fotografii făcute o parte la Muzeul Astra, o parte împreună cu Asociaţia Moştenitorii din Vaideeni. Noi în iulie-august, asta am făcut- ne-am plimbat prin Vaideeni, am stat în Horezu şi am ajuns şi la Muzeul Astra ca să filmăm într-o gospodărie şi sa vedem instrumentele de meşterit fluiere. Deci, cumva, proiectul deschide lumea şi vedem similarităţile, vedem deosebirile…”, adaugă muziciana.
Colecţia iniţială a pornit de la circa 50 de piese donate chiar de membrii ansamblului Imago Mundi, dar a crescut rapid. O campanie de strângere de instrumente lansată vara trecută a adus donaţii din partea unor institute culturale şi muzicale internaţionale, încântate de ideea unui astfel de proiect, astfel că astăzi, la Mălaia, sunt expuse aproape 100 de exponate – de la fluierele ciobăneşti din Vaideeni şi din toată Ţara Loviştei şi până la instrumente de suflat şi nu numai de pe toate continentele.
„Eu cânt la oboi, iar aici sunt trei instrumente de la care practic am construit colecţia – bombarda bretonă, zurna din Armenia şi shehnaiul din Orientul Mijlociu – instrumente care se regăsesc în mai toată Asia. Din luna iulie (anul trecut, n.r) am făcut şi o campanie de strângere de fluiere şi multe instrumente ne-au venit după aceea. Cred ca am ajuns la vreo suta de instrumente. Sunt din regiuni diverse, adică avem cam de pe toate continentele, avem instrumente vechi sau instrumente noi, pentru că fluierul nu e doar o relicvă, nu e ceva ce pui şi nu mai scoţi dintr-un sertar, e ceva ce evoluează şi lucrul ăsta, de fapt, îl povesteşte Muzeul Fluierelor Lumi – despre felul în care comunităţile l-au transformat, că sunt comunităţi artistice, că sunt oameni care au drag de muzică”, mai spune iniţiatoarea acestui proiect.
Muzeul îşi are sediul în şcoala din satul Săliştea, o clădire ridicată acum peste un secol, care se degrada treptat. Autorităţile locale au renovat-o şi i-au dat o nouă identitate, transformând-o într-un spaţiu cultural care, speră primarul Gheorghe Dinculescu, va deveni un reper pentru turismul din zonă.
„Este o atracţie turistică în sprijinul comunităţii noastre. Avem cascade, trasee turistice, un parc tematic, iar acum avem şi un muzeu care nu este local, nu este naţional – este internaţional. Clădirea rămăsese într-un con de umbră, dar cu siguranţă îşi va regăsi adevărata valoare prin exponate, prin evenimentele care vor avea loc aici, prin ceea ce reprezintă acest muzeu unic în lume”, a declarat primarul Dinculescu.
Daniel Ivaşcu subliniază, la rândul său, că acest proiect, care este finanţat prin Administraţia Fondului Cultural Naţional, este cel mai important din perioada recentă şi reprezintă, în acelaşi timp, o demonstraţie că mediul rural poate fi un promotor autentic al culturii de calitate.
„Este un proiect cu potenţial de creştere pe termen lung. Ideea este că vrem să-i atragem pe copii şi să le arătăm lumea prin sunete, dar şi prin imagini, pentru că prin accesarea codurilor QR, care se regăsesc la baza fiecărui instrument expus, ajungi pe o pagină dedicată, unde sunt informaţii suplimentare, fotografii, video şi aşa mai departe. Dar vrem să atragem cât mai multă lume, în special pe cei care vin să îşi facă vacanţele în această zonă, absolut minunată. Turismul rural nu mai este însă ce era acum 30 de ani, când oamenii veneau, parcau maşina în curtea unui localnic şi stăteau acolo peste weekend, la grătar şi când se termină weekendul, gata, acasă. Nu zic că e ceva rău în asta, dar cert este că astăzi, ca turişti în zona rurală vrem mai mult. Vrem să vedem, vrem să explorăm mai mult, iar acest loc le poate oferi turiştilor o experienţă inedită”, explică el.
Administraţia locală din Mălaia, împreună cu Asociaţia ISVOR, urmează să stabilească şi să anunţe programul în care Muzeul Fluierelor Lumii va fi deschis în perioada următoare.
Mai multe informații despre muzeu puteți găsi pe site-ul oficial sau pe pagina de Facebook.
(Sursa foto deschidere: Muzeul Fluierelor Lumii / Facebook)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
