Proiectul Neptun Deep, considerat strategic pentru independența energetică a României, este înconjurat de o serie de contradicții instituționale privind finanțarea și protecția infrastructurii din Marea Neagră. Planul SAFE, prin care România împrumută 16,68 miliarde de euro pentru consolidarea capacităților de apărare, nu include finanțări dedicate explicit pentru protejarea investițiilor offshore de la Neptun Deep.
GreenPeace acuză că există o confuzie la nivel înalt privind securitatea proiectului Neptun Deep
Organizația susține că declarațiile lui Radu Burnete, consilier prezidențial și a ministrului energiei Bogdan Ivan, respectiv cele venite din zona unor oficialii militari ridică semne de întrebare privind protecția infrastructurii offshore din Marea Neagră.
Într-o clarificare transmisă oficial către Greenpeace România de Cancelaria Prim-Ministrului se precizează negru pe alb că în planul SAFE nu există achiziții care să vizeze zona offshore și protecția infrastructurilor critice din cadrul Neptun Deep.
Citește și: Credit ieftin, reguli stricte: de ce SAFE nu lasă loc pentru „suveranism” industrial
În paralel, în spațiul public au apărut declarații diferite privind modul în care ar urma să fie protejat proiectul și dacă infrastructura din larg ar beneficia sau nu de protecția NATO.
Pentru a înțelege mai bine contextul și implicațiile acestor mesaje contradictorii, am stat de vorbă cu Mihnea Matache, purtător de cuvânt Greenpeace România, care a oferit clarificări suplimentare despre demersurile organizației și despre răspunsurile primite de la instituții.
Ce spun autoritățile: SAFE, NATO și securitatea din Marea Neagră
Potrivit comunicării oficiale primite de Greenpeace, Planul SAFE nu prevede finanțări dedicate pentru protecția proiectului Neptun Deep. Această poziție intră în contrast cu declarațiile consilierului prezidențial Radu Burnete, care a vorbit despre necesitatea investițiilor în capacități de detectare – radare, drone și sisteme de monitorizare – ca prioritate pentru protejarea infrastructurii offshore până în 2027.
La solicitarea Presshub.ro, consilierul prezidențial Radu Burnete a transmis că declarația sa nu contrazice ce spune Guvernul, dimpotrivă, în programul SAFE se prevede achiziționarea de echipamente militare de detecție care vor ajuta inclusiv la supravegherea mai bună a spațiului aerian din zona offshore, chiar dacă, spune acesta, investițiile respective nu sunt dedicate exclusiv protejării proiectului Neptun Deep.
Așadar întrebarea celor de la Greenpeace nu este corect adresată și de aici a apărut confuzia, iar Guvernul a răspuns corect că nu sunt investii dedicate exclusiv pentru protejarea Neptun Deep.
În același timp, Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a afirmat public că platforma de extracție ar fi protejată de Articolul 5 al NATO, sugerând o umbrelă de securitate colectivă.
În opoziție cu această interpretare, șeful Statului Major al Apărării a atras atenția că zona economică exclusivă a României nu beneficiază automat de aceeași protecție ca teritoriul național, ceea ce ar însemna că un atac asupra infrastructurii offshore nu ar activa în mod direct sprijinul militar al aliaților.
Declarația a fost formulată pe 14 ianuarie 2026, la o întâlnire cu jurnaliștii, și s-a transmis explicit de către șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad că România nu are capacitatea de a proteja zona economică exclusivă.
„Zona Economică Exclusivă nu este acoperită de Articolul 5 din NATO. Există riscul să apară interferențe în zona noastră”, a declarat generalul Gheorghiță Vlad.
Generalul a avertizat că un posibil atac sau sabotaj asupra infrastructurii offshore nu ar atrage automat sprijinul aliaților. El a subliniat că această zonă are un regim juridic diferit de teritoriul național, motiv pentru care România trebuie să își dezvolte propriile capabilități de apărare.
„Îngrijorarea noastră este să dezvoltăm capacitățile necesare pentru apărarea infrastructurii critice. Nu vorbim doar de Neptun Deep, ci și de cabluri electrice sau de comunicații submarine”, a spus Vlad.
Această diferență de poziții a devenit punctul central al dezbaterii și al reacției celor de la organizația Greenpeace România.
Greenpeace: „Asistăm la un haos administrativ periculos”
Comunicatul Greenpeace a criticat lipsa de coerență dintre instituții și a ridicat întrebări privind siguranța proiectului.
„Asistăm la un haos administrativ periculos, în care instituțiile statului se contrazic în declarații oficiale pe subiecte de siguranță națională. Această lipsă de coordonare demonstrează că proiectul Neptun Deep este împins înainte fără o evaluare reală a riscurilor. Vulnerabilitățile de securitate, recunoscute chiar de șefii Armatei, pot pune în pericol viețile oamenilor și siguranța noastră națională” se afirmă în comunicatul Greenpeace România.
„Orice act de sabotaj sau accident într-o zonă de conflict nu înseamnă doar pagube materiale, ci o amenințare la adresa siguranței cetățenilor și a mediului de care depinde bunăstarea noastră, a tuturor. Dacă autoritățile nu pot cădea de acord asupra modului în care protejează conductele și platformele, cum ne pot garanta siguranța în fața unui potențial dezastru?”, a declarat Marian Mândru, coordonator de campanii la Greenpeace România.
Citește și: Care sunt achizițiile de 16,68 miliarde de euro aprobate prin mecanismul european SAFE pentru Armata Română
Organizația susține că aceste contradicții arată că deciziile privind securitatea infrastructurii nu sunt pe deplin clarificate.
Vulnerabilități tehnice și lipsa unei strategii clare
În comunicat se arată că, dincolo de declarațiile politice despre sisteme moderne de supraveghere, există îngrijorări legate de capacitatea tehnică reală de protecție a infrastructurii offshore.
„În spatele asigurărilor politice despre sisteme avansate, realitatea tehnică este alarmantă. Generalul în rezervă Marius Crăciun subliniază că România este vulnerabilă în fața sabotajelor subacvatice, ducând lipsă de submarine, drone maritime și senzori necesari pentru a monitoriza apele teritoriale românești și Zona economică exclusivă. În timp ce politicienii pasează responsabilitatea protecției între Ministerul de Interne și cel al Apărării, specialiștii avertizează că infrastructura critică rămâne expusă.”
„Cerem autorităților transparență totală cu privire la factura reală pentru securitatea acestui proiect. Trebuie să știm exact cât va costa apărarea unei infrastructuri atât de expuse într-o posibilă zonă de conflict și cine va suporta aceste cheltuieli pe termen lung. Nu putem accepta ca bugetul public să fie folosit pentru a acoperi vulnerabilitățile unei investiții care ne pune pe toți în pericol”, a mai transmis Marian Mândru, coordonatorul campaniei Greenpeace.
(FOTO: Inquam Photos / George Călin)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
