Președintele Nicușor Dan a susținut miercuri, de la ora 12.00, o conferință de presă în care a prezentat strategia națională de apărare.
Declarațiile președintelui Nicușor Dan
O să vă prezint cele mai importante elemente ale strategiei naționale de apărare.
Prezentăm strategia din perspectiva cetățeanului, nu vrem să apărăm statul, ci cetățeanul care trăiește în acest stat.
Întrebarea care se pune este: Câtă încredere are cetățeanul în stat și care este disponibilitatea lui eventuală de a-l apăra?
Nu știu dacă răspunsul este cel mai fericit și tocmai ăsta este rostul nostru și parte din această strategie de a corecta decalajul dintre avansul societății pe care l-a făcut pe multe planuri și rămânerea în urmă a administrației publice față de societatea maturizată în multe aspecte.
Conceptul include, pe de-o parte acțiunile statului român, ale administrației să fie în sensul apărării și confirmării unei identități, unui mod de a fi în lume și în acest sens, pe plan extern să apere interesele României în mod expres. Și, pe de altă parte, să păstreze jumătatea solidară a acestui concept, angajamentele și toate parteneriatele internaționale ale României.
Strategia diferă de cele care au fost până acum prin faptul că contextul este diferit.
Care este contextul geopolitic diferit: în primul rând faptul că ordinea internațională este pusă în discuție, războiul din Ucraina este un exemplu, vedem o creștere a tensiunilor militare peste tot în lume, vedem o tendință de regrupare a statelor guvernate autoritar și o diminuare a capacității organismelor internaționale de a păstra ordinea internațională bazată pe reguli. Aceasta este partea militară, strict geopolitică a contextului.
Vedem apoi o creștere tehnologică exponențială, inclusiv AI, și nu mai suntem într-un context în care puterea militară și capacitatea de apărare este proporțională cu economia și investițiile în apărare.
Cine nu reușește să facă saltul tehnologic va fi penalizat mult mai mult. Fenomenul global de digitalizare și interacțiunea cu rețelele de socializare dă liber unor acțiuni de manipulare și dezinformare pentru care, din nou, trebuie să ai pregătite niște mijloace specifice de apărare.
O noutate este, bineînțeles, schimbarea raporturilor economice, vedem un protecționism economic, vedem o luptă pe resurse critice și o limitare a accesului la resurse critice.
Vedem o creștere a acțiunilor de sabotaj și de perturbare a infrastructurii critice mai mult decât o vedeam în anii precedenți. Vedem radicalizare și o creștere a tendințelor anti-democratice care sunt inclusiv întreținute de actori statali.
Vedem o creștere a acțiunilor de sabotaj și de perturbare a infrastructurii critice mai mult decât o vedeam în anii precedenți. Vedem radicalizare și o creștere a tendințelor anti-democratice care sunt inclusiv întreținute de actori statali.
Vedem o creștere a traficului de droguri, migrației ilegale. Vedem efecte mai puternice ale schimbărilor climatice. Cam astea sunt elementele de context global care necesită acțiuni și elemente de strategie diferite de cele cu care eram obișnuiți.
Trecând la ce trebuie să facă România: O să găsiți în textul scris referințe la partea internațională, evident trebuie să păstrăm parteneriatele, să ne manifestăm interesele în cadrul UE, NATO, Parteneriatul cu SUA, sunt lucruri care rămân constante ale politicii noastre.
Vreau să insist pe câteva chestiuni interne: Administrația publică are niște probleme. Cumva ăsta a fost unul din șocuri sau în orice caz surprinderi ale mele, că inclusiv la acest nivel național administrația nu lucrează cu date. Sunt multe situații în care deciziile nu sunt bazate pe date.
Nu vedem un mare apetit de colaborare între instituții publice, fiecare își vede de treaba sa și din cauza sa nu avem o viziune integrată. Nu avem o apetență de a inova, de a propune, ci mai degrabă o atitudine defensivă, deci administrația publică nu face decât să băltească într-o rutină din care nu știe să iasă.
Pe de altă parte, corupția, care pe de o parte slăbește coeziunea socială. E greu să vrei să aperi un stat corupt. Pe de altă parte are consecințe în economie, prosperitatea oamenilor și calitatea administrației.
Câteva oportunități pe care aș vrea să le subliniez: Pe plan extern, poziția noastră: Poziția geografică a României ne oferă oportunitatea de a fi un centru de conectivitate Europa-Asia. Asta depinde de stabilitatea la Marea Neagră. Pentru economia din România este o mare oportunitate.
Creșterea echipamentelor militare: Țara noastră are tradiție, profesioniști, locații și din fericire în România avem prezente interesante de tehnologie și parte din problemele de rezolvat sunt comune, o oportunitate pentru următorii ani.
Am vrut să subliniez oportunitatea pentru economia noastră a românilor din diaspora, oameni care au reușit pe o piață mult mai concurențială, au dobândit niște capacități care pe măsură ce se vor întoarce le vom folosi (sau parteneriate, investiții în România sunt oportunități pe care le putem folosi).
În ceea ce privește ceea ce este de făcut, nu o să insist foarte mult pe partea externă, o să spun din nou doar că diplomația comercială este extrem de importantă, este un loc unde trebuie să progresăm pentru a reuși să folosim potențialul economiei noastre private care se descurcă bine în context.
Pe zona economică evident și asta e o chestiune care ține strict de securitate națională: Oprirea evaziunii fiscale. O chestiune care ține de securitate în sens strict al termenului: Energia. Și avem o corelație între dezvoltarea industrială și prețul energiei.
O să închei cu administrația și fenomenul corupției: În ceea ce privește administrația, trebuie să inversăm ceea ce am spus negativ mai devreme: Să ajungem să avem o administrație care lucrează cu date.
O administrație care, prin coordonare, să reușească să integreze eforturile diferitelor sale segmente. Aici rolul președintelui este important.
În ceea ce privește corupția, am menționat expres trei lucruri:
1. O abordare integrată, în sensul de colaborare între toate instituțiile care au aceste atribuții.
2. Implicarea serviciilor de informații în culegerea de date cu privire la acest fenomen și doar atât. Am precizat expres fără implicarea în etapa de cercetare penală și în procesul de justiție.
3. Corectarea mecanismelor care întârzie procesele în materie de corupție, una din principalele probleme: Întârzieri de ani în combaterea unor fenomene pe care societatea le vede.
Documentul va fi în dezbatere publică, în 24 noiembrie va fi ședință CSAT în care va fi avizat, în 26 noiembrie prezint Strategia în plenul Parlamentului. Va fi urmată de un plan de implementare care nu va avea caracter public dar atribuțiile instituțiilor vor fi prevăzute, planul va fi aprobat de CSAT. Planul va avea rapoarte de progres pe care le vom discuta în CSAT și comisii din Parlament
Chestiuni de zona de apărare: Mâine, la Cincu se încheie un exercițiu militar extrem de important pentru România, peste 5000 de soldați din țări partenere participă la aceste exerciții, în prezența mai multor ambasadori la NATO. România este într-un sistem de securitate care o apără.
Ultima chestiune: Există o îngrijorare în rândul cadrelor militare și a oamenilor din MAI și servicii că ce s-a întâmplat cu pensiile magistraților se va întâmpla și în aceste zone. Da, este o discuție care va începe la un moment dat, însă, ceea ce vreau să transmit este că așa cum pentru magistrați este expres că cei care îndeplinesc condițiile de pensionare în momentul noii legi vor beneficia de aceste condiții mai departe.
Există acord politic pe toate palierele pentru ca acest lucru să se întâmple și la MAI, servicii. Nu este un motiv ca oamenii să se pensioneze pentru că din păcate din cauza incertitudinii, vorbesc doar de zona de magistrați, pe ce urma să fie multă lume s-a pensionat de frică că mai târziu nu vor avea aceleași condiții.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Administrația Prezidențială)
