Președintele Nicușor Dan a reacționat marți dimineață, în premieră, la disputa dintre Oana Gheorghiu și magistrați. Șeful statului a luat o poziție de neutralitate, catalogând declarația vicepremierei „nefericită”, iar sesizarea Parchetului de către Consiliului Superior al Magistraturii „exagerată”. Acesta a mai menționat că nu va semna nicio cerere de avizare a punerii sub urmărire penală a vicepremierei, relatează News.ro.
„Declaraţia doamnei viceprim-ministru a fost nefericită. Reacţia CSM a fost exageratră” a declarat președintele Nicușor Dan.
Acesta a mai adăugat că Oana Gheorghiu ar trebui să rămână în Guvern, motivând că „oricine greșește”. Concomitent, președintele a subliniat că problema pensiilor speciale trebuie rezolvată, dar condamnă faptul că magistrații sunt blamați pentru problemele țării, relatează Digi24.
„Nimeni nu spune că nu trebuie să corectăm problema [pensiilor speciale]. Problema colaterală este că ăsta a devenit un un subiect de campanie politică și, într-adevăr, pentru magistrați, ei au devenit un fel de, din cauza acestei campanii politice, au devenit un fel de vinovați de serviciu. Și asta nu e normal.”
Ce a spus vicepremierul?
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM)a sesizat Parchetul în urma declarațiilor făcute de Viceprim-ministrul oana Gheorghiu luni. Aceasta a comparat menținerea privilegiilor magistraților cu privarea persoanelor defavorizate de resurse esențiale, pe fondul situației economice dificile, relatează News.ro.
„Dacă banii ăia trebuie să se ducă la ei pentru că îşi dau sentinţe îi iau de undeva şi îi pot lua de la gura unui copil care se culcă flămând, de la bugetul unui spital care nu are medicamente, banii ăia nu se tipăresc şi vin din aer, vin de undeva. Şi poate că asta nu înţeleg oamenii: că atunci când primeşti privilegii, ca tu să ai privilegii cineva e lăsat în urmă.”
Oana Gheorghiu a mai făcut un apel la spirit civic, amintind că orice privilegiu creează un dezechilibru social.
„Poate că ar trebui să ne întoarcem un pic la conştiinţa asta de cetăţeni, să o avem şi să vorbim deschis: orice privilegiu îl are cineva, înseamnă în partea cealaltă o gaură. Să se gândească ce gaură ar fi pentru ei acceptabilă ca să continue să-şi ia aceşti bani.”
Vicepremierul a subliniat, însă, importanța dialogului, susținând că declarația ei constituie o opinie proprie.
„În termenii ăştia aş discuta deschis cu magistraţii, eu nu am acest rol, e pur o părere personală”
Reacția CSM
Printr-o declarație, Consiliul Superior al Magistraturii a condamnat afirmațiile vicepremierului, pe care le-a catalogat drept populiste și acuzat că încalcă independența justiției. CSM a justificat că declarația a fost făcută într-un registru emoțional, iar funcția pe care o ocupă în Executiv face ca vorbele sale să nu constituie simple opinii.
„Afirmaţiile formulate deliberat într-o notă caracterizată de vector emoţional, cu referire la fonduri alocate pentru minori afectaţi de patologii grave, şi comparaţia între situaţia acestora şi garanţiile financiare de independenţă a justiţiei nu pot fi simple opinii personale atunci când provin de la un reprezentant al puterii executive”
CSM a înaintat, luni, la parchet o plângere penală împotriva Viceprim-ministrului Oana Gherghiu pentru incitare la violență.
Susținere…Nu prea
Totuși, demersul lor nu s-a bucurat de sprijin. Pe lângă delimitarea președintelui, Constituția susține că doar Camera Deputaților, Senatul și Președintele pot cere urmărirea penală a membrilor guvernului.
Luni seara, Ministrul Justiției, Radu Marinescu (PSD), a declarat, pentru G4Media, că nu va semna plângerea, iar că toată acțiunea magistraților reprezintă „un exercițiu de attudine publică”
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Sursă foto: Agerpres
Problema reformei pensiilor speciale este mai veche. Atragerea fondurilor europene pentru proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este conditionata de îndeplinirea programului de reforme propuse de România si agreate împreuna cu oficialii Comisiei Europene, si anume:
-Reforma pensiilor speciale si trecerea lor pe contributivitate
-Reforme în politica fiscală;
-Revizuirea cadrului legislativ pentru companiile cu capital de stat;
-Revizuirea sistemului de salarizare în administrația publică;
–Crearea și operaționalizarea Bancii Naționale de Dezvoltare;
–Un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice;
-Modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție;
-Transport fără emisii de carbon;
-Energie Regenerabilă.
Dintre aceste jaloane, problema reformei pensiilor speciale trenează încă din anul 2023, când a fost elaborat proiectul de lege cu privire la pensiile speciale ale magistraţilor, militarilor, diplomaţilor, funcţionarilor parlamentari, personalului curţii de conturi, aeronautic. După cum era previzibil, pe 2 august 2023, Curtea Constituţională a României (CCR) a luat decizia de neconstituţionalitate doar asupra legii privind eliminarea pensiilor speciale ale magistratilor si trecerea lor pe contributivitate, demonstrând încă odată că este o institutie puternic politizată care îsi apără propriile privilegii. Si asta in ciuda faptului că reforma pensiilor speciale care trebuiau trecute pe sistemul de contributivitate, așa cum se aplică în cazul tuturor cetățenilor care nu beneficiază de pensii speciale, a reprezentat un jalon din PNRR, fără de care România pierde bani europeni pentru realizarea de proiecte vitale. De atunci CCR s-a opus tuturor încercărilor de reformă a pensiilor speciale pentru magistrati, ajungând acum în situatia de a pierde o tranșă 230 de milioane de euro de la Comisia Europeană dacă nu se ia repede o decizie.
La aceasta se adaugă ipocrizia si duplicitatea coalitiei de guvernare care se declară formal împotriva pensiilor speciale fără să facă acelasi lucru cu pensiile speciale ale primarilor si alesilor locali care au fost introduse în anul 2019 prin Codul Administrativ în timpul guvernului Dăncilă. Chiar dacă pensiile speciale ale primarilor nu au intrat niciodată în plată, legea fiind prorogată pe termen limitat, urmând ca după expirarea termenului de amânare să producă efecte. De aceea si in acest caz este nevoie de abrogarea prevederii respective în parlament.