Președintele Nicușor Dan a participat, sâmbătă, la manifestările prilejuite de Ziua Unirii Principatelor Române desfășurate în Piața Unirii din Focșani. Șeful statului a fost aplaudat de cei prezenți la sărbătoare, dar și huiduit de un grup de persoane, iar Nicușor Dan li s-a adresat direct celor care îl contestau, alegând să le vorbească liber.
„La mulți ani dragi focșăneni care huiduiți autoritățile publice. Este un drept pe care l-ați câștigat, este un drept pentru care niște oameni au murit pentru care orice cetățean din țara asta să aibă dreptul să huiduie o autoritate publică”, a răspuns Nicușor Dan participanților la manifestări care l-au huiduit.
„Acest drept vine însă și cu o responsabilitate. Responsabilitatea este să vă uitați cine sunt oamenii în care vă puneți speranțele. Nu gândiți numai pasul 1, gândiți și pasul 2. Aveți o responsabilitate pentru voi, pentru copii voștri, aveți o responsabilitate pentru România întreagă”, a continuat președintele.
Discursul integral susținut de președintele Nicușor Dan, la Focșani, de Ziua Unirii Principatelor:
„La mulți ani, Focșani!
La mulți ani, România!
Trăim niște momente complicate, dar, într-o zi de sărbătoare, haideți să ne bucurăm puțin. Așa cum sărbătorile religioase sunt momente în care fiecare dintre noi trebuie să reflecteze și să se bucure de minunea, de miracolul, de a exista pe pământul ăsta, așa o sărbătoare a statului cum este 24 ianuarie este un moment de reflecție, de bucurie și de mândrie că niște oameni au fost în stare să scrie istorie în partea asta de pământ.
Pentru că, la 24 ianuarie, acum 167 de ani, niște oameni au fost determinați să ducă la realizare un ideal pe care și l-au propus cu mult timp înainte. O clasă politică așa cum era ea la momentul acela a reușit – în condiții cumva similare cu cele pe care le trăim aici – a reușit să facă istorie, și asta ne duce cu gândul și cu întrebarea „ce este patriotismul?”. Pentru că patriotismul înseamnă, bineînțeles, să fii mândru de ce ești tu, dar patriotismul înseamnă nu să te bați cu pumnul în piept, să spui că ești buricul pământului, patriotismul înseamnă să acționezi pentru ca potențialul pe care comunitatea ta îl are, acel potențial să fie realizat. Și patriotismul mai înseamnă asumare, asumare să știi ce ești tu, cu bune și cu rele, și să reușești, cu bune și cu rele, să corectezi în loc să dai tot timpul vina pe celălalt. Asta înseamnă asumare, asta înseamnă patriotism.
Pentru că sărbătorim un moment istoric, din nou trebuie să reflectăm la ce putem să facem noi pentru țara asta. Putem oare, și suntem obligați să putem să ne înălțăm la idealurile pe care cei de dinaintea noastră le-au stabilit pentru noi.
La mulți, dragi focșăneni, care huiduiți autoritățile publice! Este un drept pe care l-ați câștigat, este un drept pe care niște oameni au murit, pentru ca orice cetățean din țara asta să aibă dreptul să huiduie o autoritate publică.
Însă acest drept vine și cu o responsabilitate, și responsabilitatea este: uitați-vă la cine sunt oamenii în care vă puneți speranțele! Nu gândiți numai pasul unu, gândiți și pasul doi!
Aveți o responsabilitate pentru voi, aveți o responsabilitate pentru copiii voștri, aveți o responsabilitate pentru România întreagă!
La mulți ani, Focșani!
La mulți ani, România!”
Nicușor Dan a participat sâmbătă, de Ziua Unirii Principatelor, la manifestațiile de la Focșani și Iași. Preşedintele a vizitat, sâmbătă dimineaţă, Colegiul Naţional „Unirea” din Focşani, unde a înmânat conducerii instituţiei Ordinul „Meritul pentru Învăţământ” în grad de Comandor, cu prilejul Zilei Unirii Principatelor Române şi al împlinirii a 160 de ani de la înfiinţare, şeful statului fiind întâmpinat cu aplauze şi ovaţii într-o sală arhiplină.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Administrația Prezidențială)
Motto:
„Fii dar omul epocii; fă ca legea să înlocuiască arbitrarul; fă ca legea să fie tare, iar tu, Măria ta, ca Domn fii bun, fii blând; fii bun mai ales cu acei pentru care mai toţi Domnii trecuţi au fost nepăsători sau răi… Fă, dar, ca domnia ta să fie cu totul de pace şi de dreptate; împacă patimile şi urile dintre noi şi reintrodu în mijlocul nostru strămoşească frăţie. Fii simplu, Măria ta, fii bun, fii Domn cetăţean; urechea ta fie pururea deschisă la adevăr şi închisă la minciună şi la linguşire”.
(Mihail Kogălniceanu- Discurs cu prilejul alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei, la 5 ianuarie 1859)
Unirea Principatelor Române, din ianuarie 1859 cunoscută impropriu sub numele de „Mica Unire”, a fost primul pas important pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român. Astfel, pe 5 ianuarie 1859, Adunarea electivă de la Iaşi a ales ca domn al Moldovei pe candidatul Partidei naţionale, Alexandru Ioan Cuza. Apoi, Adunarea electivă de la Bucuresti care şi-a deschis lucrările pe 22 ianuarie 1859, a avut loc sub presiunea a mii de oameni, mobilizaţi de tinerii unionişti, ce se adunaseră în faţa clădirii unde avea loc Adunarea. Această atmosferă incendiară a susţinut totodată pe reprezentanţii partidei naţionale care au convocat o şedinţă la hotelul „Concordia”, unde au hotărât să propună Adunării ca domn al Ţării Româneşti tot pe Alexandru Ioan Cuza, domnul Moldovei. În dimineaţa zilei de 24 ianuarie, reprezentanţii Partidei naţionale au propus convocarea unei şedinţe secrete pentru desemnarea candidatului, care a fost acceptat în unanimitate, deputaţii conservatori fiind nevoiţi să cedeze voinţei poporului. Trecându-se la vot, toate cele 64 de buletine purtau numele celui ales la 5 ianuarie în Moldova, realizând astfel una din cele mai importante file din istoria românilor. Astfel, Alexandru Ioan Cuza devine domnitor al ambelor Principate, respectiv Moldova si Tara Românească. Au urmat apoi trei ani de complicate actiuni diplomatice externe pentru recunoasterea Unirii Principatelor. Abia in anul 1862 Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei au primit recunoastere internatională cu sprijinul nemijlocit al Frantei, respectiv al lui Napoleon al III-lea. In acelasi an 1862, Principatele Unite au primit numele de „România”, când Mihail Kogălniceanu avea să rostească memorabila frază „Unirea naţiunea a făcut-o”. Punând bazele României moderne, Unirea Principatelor din anul 1859 a însemnat o etapă esenţială pe drumul unităţii naţionale, a cărei întregire deplină avea să se înfăptuiască la Alba Iulia, pe 1 Decembrie în anul 1918.
P.S. Indemnul lui Mihail Kogălniceanu adresat domnitorului Alexandru Ioan Cuza ar trebui urmat întocmai de politicienii României de astăzi.