La 15 iulie 2025, UE a extins lista politicienilor din R. Moldova sancționați pentru „acțiuni de destabilizare a R. Moldova” cu încă patru nume: Alexei Lungu, Alexandru Beșchieru, Vadim Grozavu și Victoria Furtună. Cei 4 sunt afiliați grupului coordonat de la Moscova de oligarhul fugar Ilan Șor cu scopul întreruperii parcursului pro-european al R. Moldova.
În 2023, Ilan Șor a creat la Moscova „Blocul Victoria”, care în prezent, reunește 4 partide „Victorie”, „Renaștere”, „Șansă” și „Forța de Alternativă și Salvare a Moldovei.
În 2024 CEC a refuzat să înregistreze Blocul „Victoria” ca participant la campania pentru alegerile prezidențiale și referendumul despre aderarea Republicii Moldova la UE. Decizia CEC a fost reconfirmată în instanță.
La ultimul congres al Blocului, organizat la începutul lunii iulie 2025, tot la Moscova, s-a propus o uniune a R. Moldova cu Federația Rusă și aderarea R. Moldova la CSTO.
Prima pe lista de candidaturi pentru alegerile parlamentare din 2025 a fost plasată Evghenia Guțul, bașcană a Găgăuziei, aflată în arest la domiciliu pentru finanțare ilegală (din partea Rusiei) a Partidului Șor.
Alexei Lungu este fost jurnalist Sputnik și președinte al Partidului „Șansa” suspect într-un dosar în care este investigată finanțarea ilegală a partidului cu bani proveniți din Rusia.
În mai 2025, lui Alexei Lungu i-a fost anulată cartea de identitate românească după ce polițiștii din Ministerul Afacerilor Interne au constatat că la adresa sa din România figurau mulți alți cetățeni ai R. Moldova. Lungu folosea documentele de identitate românești pentru a se deplasa în Federația Rusă via România și Turcia.
Citește și: „Ipocriți de serviciu”. Când linia politică se subordonează direct Kremlinului
Alexandru Beșchieru a candidat, în 2021, la alegerile parlamentare din Republica Moldova pe listele Partidului Șor, dar nu a reușit să intre în parlament. În prezent este liderul partidului „Forța de Alternativă și Salvare a Moldovei”. Autoritățile de la București i-au stabilit lui Beșchieru o interdicție de intrare pe teritoriul României pentru o perioadă de 5 ani, conform articolul 8, alin.(1), lit. b) din Ordonanța de Urgență 194/2002 privind regimul străinilor în România. Acesta permite să fie interzisă intrarea în România a celor care „sunt semnalați de organizații internaționale la care România este parte, precum și de instituții specializate în combaterea terorismului că finanțează, pregătesc, sprijină în orice mod sau comit acte de terorism”.
Potrivit șefului poliției din R. Moldova, Beșchieru ar fi încercat să intre în 2024 în România, pentru a participa la un protest (Congresului Partidului Popular European (PPE) organizat la Romexpo, în București, pe 6 martie 2024 la care participa și președinta R. Moldova, Maia Sandu n.red) alături de alți 200 cetățeni ai R. Moldova plătiți de Șor și aflați în legătură cu partidul AUR.
Vadim Grozavu a devenit politician în 2023, în momentul în care a înregistrat Partidul Victoria. Ziarul de Gardă a descoperit că Vadim Grozavu se întreține doar din donații (cf. Declarației de avere) și că Partidul Victoria are același statut și orientare ca Partidul Șor și Forța de Alternativă și Salvare a Moldovei.
Citește și: Summitul UE-Moldova. O palmă peste narațiunile pro-ruse
Victoria Furtună este o fostă procuroare care a instrumentalizat dosarele în care erau cercetate pentru corupție 2 deputate din Partidul Șor. S-a lansat în politică în 2024, după ce a demisionat din Procuratura Anticorupție pe motiv că vrea să lupte împotriva ”dictaturii” Maiei Sandu.
Cu doar o lună înainte de a demisiona, Victoriei Furtună i-a fost refuzat accesul la informații secrete de stat de către SIS, pentru că reprezintă „o amenințare la adresa securității naționale”.
A candidat la alegerile prezidențiale din 2024 și a obținut 4.45% voturi în fief-urile controlate de Șor, cel mai probabil cumpărate în cadrul rețelei Șor de fraudare a alegerilor și referendumului din 2024.
Furtună este lidera partidului „Moldova Mare” care are o agendă iredentistă cu pretenții asupra unor teritorii din România și Ucraina. Se promovează urmând tiparul lansat de Călin Georgescu. Și-a facut campanie inclusiv la Mânăstirea Putna „pe ascuns, fără a cere acordul de filmare necesar din partea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și fără să înștiințeze Mănăstirea Putna” (cf. unui comunicat al mânăstirii).
Pe lista de sancțiuni se regăsește și Natalia Parasca, lidera Partidului Renaștere și membră în boardul Fundației Evrazia, care a finanțat fraudarea alegerilor în 2024. Alți 2 membri ai Partidului Renaștere -Irina Lozovan și Alexandr Nesterovschi- sunt plasați sub sancțiuni. Cei 2 au fost condamnați la închisoare în 2025 pentru corupție politică, dar au reușit să fugă în Transnistria cu ajutorul Ambasadei Rusiei la Chișinău.
Blocul „Victorie”, a depus la 15 iulie 2025, la Comisia Electorală Centrală (CEC) documente pentru a fi înregistrat ca bloc electoral la alegerile parlamentare din 28 septembrie.
În legislația electorală a R. Moldova au fost introdus anul acesta un amendament care prevede că nu este permisă crearea formațiunilor succesoare ale unui partid interzis.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea)
