Nouă procedură de infringement împotriva României, de data aceasta pentru modul cum se oferă ajutorul judiciar

Data:

Comisia Europeană a inițiat o procedură de infringement împotriva României și Sloveniei, acuzând transpunerea incompletă a normelor europene privind ajutorul judiciar pentru suspecți și inculpați.

Executivul european susține că legislația românească acordă asistență juridică gratuită doar persoanelor puse oficial sub acuzare, nu și celor care au doar statut de suspect, ceea ce contravine standardelor minime stabilite de Directiva (UE) 2016/1919 privind dreptul la ajutor judiciar în procedurile penale.

Executivul european afirmă că dreptul UE urmărește să protejeze drepturile fundamentale ale suspecților și inculpaților, inclusiv ale persoanelor solicitate în baza unui mandat european de arestare. În acest scop, directiva stabilește standarde minime comune, considerate necesare pentru ca deciziile judiciare luate într-un stat membru să poată fi recunoscute de celelalte state membre.

Citește și: Parlamentul European: extinderea UE este o investiție strategică pentru securitatea continentului

În evaluarea Comisiei, România și Slovenia acordă ajutor judiciar doar persoanelor care au fost puse oficial sub acuzare pentru o infracțiune, nu și celor care sunt doar suspecte de săvârșirea unei infracțiuni. În cazul României, aceasta este deficiența indicată explicit în documentul Comisiei.

Pentru Slovenia, Comisia menționează probleme suplimentare. Potrivit evaluării sale, legislația slovenă prevede ajutor judiciar doar la cerere, nu garantează ajutorul judiciar în situații de detenție preventivă și permite ca unele decizii în stadii timpurii ale procedurii să fie luate de poliție, nu de o autoritate competentă și independentă, precum o instanță.

Comisia a transmis scrisori de punere în întârziere ambelor state, care au acum două luni pentru a răspunde și pentru a remedia deficiențele semnalate.

Comisia descrie infringementul ca instrumentul formal prin care urmărește respectarea dreptului UE de către statele membre. Cele patru tipuri principale de cazuri sunt netransmiterea măsurilor naționale, neconformitatea legislației naționale cu directivele, încălcarea tratatelor, regulamentelor sau deciziilor UE și aplicarea incorectă a dreptului Uniunii de către autoritățile naționale.

Citește și: Mecanismul rescEU repatriază cu succes peste 350 de cetățeni europeni în România

(FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea)

Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.


Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
2EU.Brussels
2EU.Brusselshttps://2eu.brussels/
2eu.brussels este un proiect jurnalistic și educațional născut la Bruxelles, care își propune să aducă instituțiile europene mai aproape de oameni. Scriem clar, verificat și contextualizat despre ce se întâmplă la Parlamentul European, Consiliu și Comisie — și de ce contează pentru România. Platformă media dezvoltată de Euronium.Brussels în parteneriat cu PRESShub, 2eu.brussels realizează și publică știri, analize, opinii și interviuri, alături de fișe dedicate eurodeputaților români, resurse utile și o agendă săptămânală a evenimentelor europene.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related