„… vom vedea ce are”, a mai spus președintele american, într-un nou interviu cu Politico (publicație din presa „mainstream”, pe care Trump pare să o disprețuiască dar care a reușit să-și asigure un loc în calendarul președintelui).
În interviul de vineri, Trump s-a prezentat drept arbitrul suprem al oricărui acord de pace între Ucraina și Rusia.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este așteptat duminică, în Florida, unde-i va prezenta lui Donald Trump o variantă revizuită, în 20 de puncte, a planului de pace schițat pentru prima data de Statele Unite în noiembrie, după negocieri la Moscova.
Citește și: Zelenski optimist: „Se pot întâmpla multe până la Anul Nou”
Planul propus – discutat și cu aliații europeni – include crearea unei zone demilitarizate, iar discuțiile ar urma să se concentreze pe garanțiile de securitate din partea Statelor Unite.
Trump s-a arătat rezervat față de cea mai recentă inițiativă a lui Zelenski și nu pare grăbit să o susțină, relatează Politico.
„Nu are nimic până nu aprob eu”, a spus Trump. „Așa că vom vedea ce are.”
Declarațiile președintelui subliniază cât de mult depinde soarta Ucrainei de capacitatea de a-l convinge pe Trump că face suficiente concesii pentru a satisface un lider care, în anumite momente, a părut dispus să încline spre Rusia dacă asta ar duce la încheierea războiului.
Rusia a făcut foarte puține concesii față de poziția sa maximalistă și nu a reacționat la cea mai recentă propunere. Între timp, Statele Unite l-au presat pe Zelenski să renunțe la unele dintre cererile inițiale, iar Trump a părut adesea să-și piardă răbdarea în fața negocierilor care se prelungeau.
Cu toate acestea, Trump a spus că se așteaptă la o întâlnire productivă în acest weekend.
Ultima versiune?
După săptămâni de discuții între Kiev și Washington, Zelenski a prezentat pe 23 decembrie un proiect revizuit al planului de pace pentru încheierea războiului la scară largă, provocat cu aproape patru ani în urmă de invazia Rusiei.
Puncte agreate, potrivit președintelui Volodimir Zelenski:
Liderul ucrainean a declarat că este deosebit de mulțumit de faptul că Kievul și Washingtonul sunt, în mare măsură, pe aceeași lungime de undă în privința garanțiilor de securitate menite să prevină o nouă invazie rusă asupra Ucrainei. Aceste garanții ar include menținerea unei armate ucrainene, pe timp de pace, de aproximativ 800.000 de militari, finanțată de partenerii occidentali, precum și aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.
Zelenski își dorește ca acordul de pace să conțină o dată precisă pentru intrarea Ucrainei în UE, pentru ca aceasta să reprezinte o garanție fermă și concretă.
Rămâne însă incert dacă blocul comunitar va accepta stabilirea unei astfel de date, având în vedere complexitatea negocierilor de aderare, opoziția fățisă a Ungariei dar și retincența altor state membre și faptul că la dosarul Ucraina este atașată (informal, desigur) și Republica Moldova.
Citește și: Cum încearcă Moscova să manipuleze locuitorii din R. Moldova. Trimite „accidental” drone și rachete
Pachetul de garanții ar mai include un acord bilateral de securitate cu Statele Unite, supus votului Congresului, precum și sprijin militar european pentru apărarea Ucrainei pe cale aeriană, terestră și navală.
Ucraina și Statele Unite au convenit, de asemenea, asupra mai multor măsuri menite să prevină reluarea ostilităților, inclusiv un mecanism de monitorizare a liniei de contact.
Proiectul de plan prevede și eliberarea tuturor prizonierilor de război și a civililor deținuți, precum și organizarea de alegeri în Ucraina cât mai curând posibil după semnarea unui acord de pace.
Puncte în litigiu
Soarta teritoriilor din estul regiunii Donețk rămâne „cel mai complex punct”, a recunoscut Zelenski. Compromisul schițat de acesta pornește de la ideea creării unei zone demilitarizate în Donețk, dar o extinde pentru a include nu doar zonele evacuate de forțele ucrainene, ci și teritorii aflate sub control rus, din care Moscova ar urma să își retragă trupele. Între cele două părți ar urma să existe o zonă tampon, supravegheată de forțe internaționale.
Un alt punct de blocaj este legat de centrala nucleară ocupată de Rusia din regiunea Zaporijjea, în sudul Ucrainei — cea mai mare din Europa.
Ce spune Rusia?
În nopatea de 27 decembrie, Kievul a fost ținta unui nou atac masiv cu rachete balistice. Rusia a lansat asupra capitalei mai multe rachete hipersonice Kinzhal, rachete balistice Iskander și un grup de rachete de croazieră Kalibr, potrivit canalelor de monitorizare citate de Kyiv Independent.
Cel puțin 22 de persoane au fost rănite la Kiev în urma atacului, printre care doi copii, a anunțat primarul Vitali Kliciko în dimineața zilei de 27 decembrie. Dintre răniți, 12 au fost transportați la spital.
Atacul a întrerupt furnizarea de căldură pentru o treime din capitală, inclusiv pentru 2.600 de clădiri rezidențiale, 187 de grădinițe și 138 de școli, a adăugat Kliciko. Echipele de intervenție lucrează pentru restabilirea alimentării cu energie.
Pe frontal diplomatic, Kremlinul a anunțat că președintele rus Vladimir Putin a fost informat cu privire la negocieri. „Ne propunem să ne formulăm poziția viitoare și să reluăm contactele în curând, prin canalele deja stabilite”, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
În weekend însă, Moscova a temperat așteptările privind un acord iminent. Consilierul principal al Kremlinului pentru politică externă, Iuri Ușakov, a calificat cele mai recente discuții de pace dintre SUA și Ucraina drept „mai degrabă neconstructive”.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(FOTO: Inquam Photos / Eduard Vînătoru)
