De la primele inițiative timide de la începutul anilor 2000, Pride în România, a evoluat de la simple proteste la evenimente publice anuale, devenind o mișcare socială care acum se remarcă prin cererea drepturilor, susținere comunitară și advocacy pentru LGBTQIA+. Iar la Cluj, unde marșul Pride a avut loc sâmbătă 14 iunie, progresul se exprimă și prin locație: numai de câțiva ani, post pandemie, marșul s-a mutat în centrul orașului, de pe malul Someșului, unde „ne simțeam marginalizați”, cum spune unul din participanți.
„Venind astăzi spre marș, am trecut prin parcul central din Cluj, unde se oficiază de obicei căsătorii în perioada asta. Am simțit cumva că întreaga societate ia acest act ca și un dat. Da, este o normalitate, dar este una la care și noi ar trebui să avem acces”, spune Cătălin S., 36 de ani.
„Nu este normal să trăim într-o lume liberă, iar eu să pot doar spera ca vreodată în viață, înainte de bătrânețe, să am aceleași drepturi cu cele ale cuplurilor pe care le-am văzut astăzi în parc. Și nu e vorba doar despre mine.Trebuie să fim conștienți că o mare parte din societate nu are drepturile pe care le au cei care se căsătoresc.”
În luna mai 2023, România a înregistrat o înfrângere semnificativă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în cauza Buhuceanu și alții împotriva României, fiind obligată să recunoască legal și să protejeze relațiile între persoanele de același sex, evidențiind astfel lipsa unei legislații adecvate privind parteneriatul civil.
„Este clar vorba și despre un puternic caracter politic al problemei într-o societate foarte polarizată, mai ales acum, înainte și după alegeri”, mai spune Cătălin, care nu uită să reamintească și faptul că până nu de mult, comunitatea era marginalizată.
„Dacă vreți un exemplu, dl Boc (Emil Boc, primarul liberal al orașului – n.red), aseară, a vorbit despre cultură și cât este de benefică și importantă pentru dezvoltarea unei societăți, dar a omis sa spună că primele marșuri pride au avut loc la marginea Clujului.”
Unde avea loc Pride la Cluj de obicei?
„Pe malul Someșului, de exemplu, și da, ne simțeam marginalizați acolo. Trebuie să menționez și că viceprimarul din Koln este acum la Cluj pentru a susține acest marș și din păcate, primăria a refuzat să îl primească pentru discuții motivând tot felul de scuze.”
Andreas Wolter a mai fost la Cluj…
„A mai fost și, la fel, a vizitat zone în care alte comunități (Pata Rât) sunt, la fel, marginalizate și lăsate deoparte de către autorități și UAT uri.”
Înțeleg, dar totuși, faptu că acum în 14 iunie 2025, Pride începe din centrul Clujului nu e o evoluție pentru tine și pentru oraș?
„Este o luptă, dar să nu uităm că suntem aici pentru ca este TIFF. Datorită TIFF am primit acces aici în centru deoarece am fost blocați multă vreme. Mulțumim TIFF!”
Ce părere ai tu și prietenii din comunitatea ta despre oamenii care nu vă susțin? Ce ați vrea ca ei să înțeleagă?
„Nu e vorba de susținere. Totul pleacă de la nivel politic. Politicienii au atacat minoritățile în discursul lor. A câștigat populismul și câștigă în continuare. În primul rând, leadershipul politic ar trebui să aibă mai multă asumare și responsabilitate. Cu discursuri ușoare și polarizare se atrag voturi. Și aceste voturi, din păcate sunt rezultatul care ne reprezintă pe toți.
Trăim în democrație, dar nu avem aceleași drepturi. Cultura queer exista încă de pe vremea romană, la fel și comunitatea noastră, care de-a lungul istoriei a avut diferite forme.”
Te-ai simțit vreodată judecat pentru ca ești diferit?
„Nu sunt diferit. Vreau doar aceleași drepturi!”
Ce părere ai despre poziția BOR fata de LGBTQIA+, având în vedere că Biserica Catolică e mai relaxată sau chiar susține comunitățile de acest fel?
„În primul rând, Biserica nu ar trebui să aibă poziții împotriva membrilor societății. Biserica ar trebui să fie acolo pentru noi, nu să ne respingă! Avem mulți membri în comunitate care sunt creștini și cred în valorile Bisericii. E păcat că sunt marginalizați și tratați cu dispreț.”
Am vorbit și cu Andrei Șerban 30, care face parte din comunitatea Trans/Queer:
Ce înseamnă pt tine Pride Cluj?
„Sunt la prima experiență Pride. Până acum simt libertate în aer. Eu în fiecare zi sunt eu, dar azi e special. Azi pot sărbători că sunt eu. Și azi mă simt bine ca se uită oamenii la mine. Nu mă mai simt judecat și, dacă cineva mă judecă, nu are decât.”
Povestește-ne puțin istoria ta.
„Am venit la Cluj, acum 10 ani, la școală, și am prins drag de oraș. Deși am stat 3 ani și la Londra, am hotărât să mă întorc și să trăiesc aici.”
Chiar dacă aici societatea e mai puțin prietenoasă cu tine?
„In 5 luni de zile am avut parte de 6 atacuri. Sunt constant judecat și abuzat. Una dintre cele mai proaste experiențe a fost la Oradea, unde am fost abuzat în plină stradă de către niște jandarmi. Am fost atins și mi s-a vorbit urât. Jandarmul a pus mâna pe mine și a zis: ”Ia să vedem ce avem aici? Fetiță sau băiat?” După care au venit mai mulți și m-au înconjurat și m-au împins de la unul la altul ca într-un film american de bullying la liceu. M-au lăsat în pace doar după ce au văzut că a început să mi se facă rău. Am vrut să îi filmez și mi-au distrus telefonul. Unul dintre ei chiar s-a legitimat înainte să înceapă tot scandalul.”
Ce purtai atunci când ai fost agresat?
„Nimic deosebit. Pantaloni, bluză…singura chestie care ieșea puțin mai în evidență au fost niște cercei mari, care erau foarte feminini. Cam atât. Mi s-a spus ca sunt o problema. Că eu sunt problema. Dar ce m-a durut cel mai tare a fost că, după tot acest bullying în plină stradă, oamenii se opreau și priveau, și nimeni nu a intervenit. Nu am mai vrut sa ies în oraș multă vreme după acea zi. Din păcate, în aceeași zi, am mai fost agresat încă odată. A fost o zi groaznică și nu am vorbit multă vreme despre asta pentru că mi-a fost foarte greu.”
Ai mers imediat după să cauți ajutor? Ai fost la consiliere?
„Nu, nu am apelat la nimeni după abuz multă vreme. Acum, după ce a trecut ceva timp, am început să merg la terapie și am început să înțeleg că nu eu sunt problema, dar a fost un drum foarte greu.”
La Pride Cluj au mai participat: Consulul onorific al Olandei, care a trimis mesaje de susținere pentru comunitate spunând: ”Dacă vă uitați pe steagul curcubeu, există acolo culoarea portocalie. Când o priviți să știți că Olanda vă susține și va face mereu parte din curcubeu.”
Andreas Wolter, viceprimarul orașului Koln, de la partidul verde, a fost și el în comunitate și a mers prin centru alături de clujeni și participanți.
„Ce mi-as dori ar fi ca la marș oamenii care sunt de acord sau nu cu comunitatea noastră sa ne zâmbească și să ne facă cu mâna. Nu vreau mai mult” , mai spune Andrei Șerban.
Citește și: Chișinău: Marșul Pride, atacat și folosit de opoziția pro-rusă ca argument anti-UE
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
