La câteva săptămâni înainte de împlinirea a 15 ani de la accidentul nuclear de la Fukushima-Daiichi, Japonia redeschide cea mai mare centrală nucleară din lume. Kashiwazaki-Kariwa a fost închisă în 2012, precum zeci de alte reactoare japoneze.
După ce un tsunami puternic a lovit Fukushima în martie 2011, provocând o pană de curent care a dus la topirea a trei dintre reactoarele sale și a forțat evacuarea a 160.000 de oameni. Până la mijlocul anului 2012, toate reactoarele nucleare ale țării au fost oprite, începând să fie gradual repuse în funcțiune începând cu 2015.
Acum, Tokyo Electric Power, compania de utilități responsabilă atât de centrala Kashiwazaki-Kariwa, cât și de Fukushima, afirmă că a învățat lecția din accident și că este pregătită să repună în funcțiune centrala, dotată cu mecanisme de siguranță de ultimă generație.
Cele șapte reactoare ale centralei vor avea capacitatea de a genera 8,2 GW de energie electrică. Însă doar reactorul 6 va fi redeschis această săptămână, urmând să genereze1,35 GW, suficient pentru a alimenta cu energie electrică peste 1 milion de gospodării din regiunea Tokyo.
Costul renunțării: vulnerabilitatea energetică a Japoniei
Înainte de accidentul de la Fukushima, energia nucleară reprezenta o parte semnificativă din mixul energetic al Japoniei. 54 de reactoare furnizau 30% din energia electrică a țării. Însă temerile generate de accident au dus la închiderea a peste trei sferturi dintre acestea. În prezent, energia nucleară reprezintă mai puțin de 7% din sursele de energie ale Japoniei. Acest deficit a condus la o dependență de aprovizionarea din surse externe. Aproape 70% din producția de energie electrică a Japoniei este acoperită prin importul de combustibili fosili. În 2025, aceasta a costat țara 10,7 trilioane de yeni (57 miliarde de euro), făcând-o al doilea importator mondial de gaz fosil lichefiat după China și al treilea importator de cărbune ca volum.
Planurile inițiale prevedeau eliminarea completă a energiei nucleare până la sfârșitul deceniului, însă nevoia de securitate energetică a determinat guvernul japonez să își reconsidere poziția. Criza mondială a combustibililor, creșterea costurilor energiei și angajamentele de reducere a emisiilor de carbon au determinat adoptarea unei politici de reprioritizare a energiei nucleare.
Guvernul japonez intenționează să accelereze repornirea reactoarelor, să prelungească durata de viață operațională a celor existente și să construiască altele noi, cu scopul de a crește ponderea producției de energie nucleară la 20-22% din mixul energetic al țării până în 2030. Acesta susține că energia nucleară joacă „un rol important ca sursă de energie de bază fără emisii de carbon în asigurarea stabilității alimentării și a neutralității climatice”.
Dincolo de climă: argumentul strategic și geopolitic
În 2023, rata de autosuficiență energetică a Japoniei s-a situat la 15,2%, una dintre cele mai scăzute rate din țările dezvoltate. Încă dinainte închiderii reactoarelor nucleare, guvernul lansase campania anuală „Warm biz”, prin care încuraja locuitorii să seteze temperaturile la maximum 20 de grade Celsius și să se încălzească purtând mai multe straturi de haine și consumând mese calde, în efortul de a preveni întreruperile de curent.
Mai mult, dependența de lanțurile globale de aprovizionare au făcut-o vulnerabilă în fața potențialelor conflicte din zona Pacificului. Orice escaladare militară ar putea întrerupe rutele maritime prin care ajung în țară transporturile de combustibili fosilii.
Iar o pivotare completă către energia regenerabilă nu ar calma temerile legate de insuficiență. Întrucât sursele regenerabile sunt instabile, depinzând de condițiile meteorologice, de soare, vânt sau precipitații, energia nucleară ar reprezenta o sursă de energie de bază, care poate satisface constant nevoia energetică a țării.
Japonia nu este singura țară care ia în considerare energia atomică ca un răspuns la provocarea de a ține pasul cu cererea crescândă de energie cu emisii reduse de carbon.
Germania: consecințele unei ieșiri definitive
În Germania, cancelarul Friedrich Merz și-a exprimat regretul față de decizia țării de a renunța la energia nucleară, calificând-o drept o greșeală strategică gravă, care a avut efecte costisitoare asupra tranziției energetice a țării.
Eliminarea energiei nucleare, accelerată de fostul cancelar Angela Merkel după Fukushima, a dus la închiderea ultimelor reactoare din Germania în 2023. Aceasta trebuia să marcheze o trecere la energia regenerabilă, dar a generat îngrijorări semnificative cu privire la securitatea energetică și costuri.
Citește și: Gazul lichefiat american și securitatea energetică a Europei, într-un context geopolitic tot mai tensionat
Criticii se întreabă dacă decizia de a renunța la energia nucleară a fost punctul de cotitură în procesul prin care Germania a devenit atât de dependentă de importurile de energie rusești, bazându-se pe faptul că Rusia va furniza petrol, gaze naturale și cărbune chiar și indiferent de climatul (geo)politic. Acum, deși Merz susține că Germania ar fi trebuit să își păstreze capacitatea nucleară, repornirea reactoarelor închise definitiv este considerată imposibilă.
În schimb, Belgia și-a schimbat atitudinea înainte de a fi prea târziu. Anul trecut, după 22 de ani de politică antinucleară, a abrogat o lege care impunea închiderea celor șapte reactoare până la sfârșitul anului 2025 și interzicea construirea de noi reactoare. Acum, guvernul belgian intenționează să le prelungească durata de funcționare cu cel puțin zece ani.
Suedia, Slovacia, Cehia, Bulgaria și Ungaria își extind operațiunile actuale și construiesc noi reactoare.
Citește și: Costul ecologic al acordului Mercosur și limitele angajamentelor UE
Articol scris de Mateea Spiță
Mateea Spiță, absolventă de Relații Internaționale și Studii Europene, masterandă în Dezvoltare Regională și Managementul Programelor Europene.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Citește și: Ce mai rămâne din Pactul Verde? Comisia Europeană renunță la interzicerea motoarelor cu combustie internă
