O echipă de arheologi de la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (MNCR) a descoperit, pe un teren aflat la marginea orașului Sfântu Gheorghe, o mică figurină din lut veche de peste 7.500 de ani.
Potrivit arheologilor, este vorba despre o reprezentare feminină, cu brațele larg deschise, ca într-o rugăciune, modelată cu grijă.
Descoperirea a fost făcută în timpul cercetărilor preventive din zona Arcuș – Platoul Târgului (Vásártető), acolo unde urma să se extindă o zonă de branșamente electrice necesară pentru zona Sepsi Arena. Săpăturile au scos la iveală urmele unei așezări neolitice datate între anii 5800 și 5500 î.Hr., aparținând culturii Starčevo-Criș – una dintre cele mai vechi culturi agricole din sud-estul Europei. Într-o locuință veche de peste șapte milenii, printre fragmente de vase, urme de lut ars și cărbune, arheologii au găsit această mică statuetă.
Figurina, înaltă de doar 6 centimetri, a fost modelată dintr-un lut amestecat cu pleavă și nisip, apoi arsă la o temperatură ridicată. Are o culoare cărămizie deschisă, iar pe partea din față se observă nuanțe brun-închise, semn că acolo focul a atins-o mai mult. Chipul ei nu este detaliat, dar detaliile esențiale sunt ochii incizați în formă de „V”, un mic nas oval și linii fine care redau părul lung, probabil prins într-un coc – una dintre cele mai vechi reprezentări de coafură feminină cunoscute în zona nord-dunăreană, au precizat arheologii de la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.
„Brațele, modelate lateral, par ridicate, iar în față se disting două mici proeminențe care indică sânii – semn clar că avem de-a face cu o figură feminină. Poziția aceasta, cu brațele deschise, era specifică reprezentărilor din neolitic, simbolizând rugăciunea, invocarea sau comuniunea cu divinitatea. Astfel de figurine sunt rare în cultura Starčevo-Criș, ceea ce face descoperirea de la Arcuș cu atât mai valoroasă. Majoritatea „idolilor” cunoscuți din aceeași perioadă provin din Banat sau din zona Crișului, iar multe dintre ei au forme accentuate, de tip „Venus” – statuete cu șolduri pronunțate, simboluri ale fertilității. Cea de la Arcuș, însă, este diferită: lipsesc trăsăturile exagerate, fiind mai degrabă o siluetă subțire, simplă, dar plină de expresivitate. Această mică figurină de lut, veche de peste 7500 de ani, ne oferă o fereastră spre lumea de atunci – o lume în care oamenii începeau să-și clădească sate, să cultive pământul și să caute sensuri spirituale în gesturi și simboluri. Poate că era o ofrandă, poate o amuletă, poate un obiect folosit în ritualuri legate de fertilitate sau protecția casei. Cert este că, prin ea, ne întâlnim astăzi cu gândurile, credințele și sensibilitatea unor oameni de demult, care, la fel ca noi, simțeau nevoia de a se conecta cu ceva mai presus de ei”, a explicat dr. Dan-Lucian Buzea, arheolog la MNCR.
Echipa de cercetare de la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni a fost formată din: dr. Dan-Călin Ștefan (responsabil proiect), dr. Dan-Lucian Buzea și dr. Puskás Jozsef.
Colaboratori arheologi independenți: dr. Nicoleta Paula Mazăre, dr. Florentina Mărcuți și dr. Marius Mihai Ciută.
(Sursa fotografiilor: Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni / Facebook)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
