Încleștarea pe viață și pe moarte dintre magistrați, cu autorități ale statului precum și cu societatea civilă pentru prezervarea pensiilor speciale, a ajuns într-o faza absurdă: CSM o trimite pe Oana Gheorghiu, vicepremier, în cercetare penală la Parchet, pentru o afirmație complet acoperită de realitate, că pensiile exagerate ale magistraților consumă bugetul în criză al țării.
CSM a reacționat vehement la opiniile exprimate de Oana Gheorghiu într-o emisiune de la DIGI24, considerându-le „atacuri la adresa unei puteri constituționale, care alimentează un discurs periculos ce incită la ură şi discriminare, menit să antagonizeze societatea faţă de corpul profesional al magistraţilor”.
Magistrații au posibilitatea să ceară „apărarea reputației profesionale” dacă se simt lezați. Cum își apără cetățenii sau celelalte puteri constituționale ale statului reputația sau demnitatea în fața unor magistrați abuzivi care atacă, jignesc, batjocoresc atât persoane publice cât și simpli cetățeni?
Pozițiile contondente ale CSM din ultima vreme împotriva tuturor celor care îndrăznesc să conteste dreptul „divin” al magistraților la privilegii au corespondent în teritoriu. Simțindu-se călare pe situație, unii procurori sau judecători ies din robă pentru a-și vărsa public frustrările pe rețelele sociale. Iar Facebook, Tiktok, Instagram și alte rețele constituie domeniu public, așa cum deja Înalta Curte de Casație și Justiție a decis în privința FB prin Decizia 4546 în anul 2016.
Citește și: Comunitatea Declic face apel la „judecătorii onești” să o revoce pe șefa CSM
Judecătoarea Adriana Stoicescu se simte lezată
Cu decizia de pensionare de doi ani în buzunar, așa cum singură mărturisește, Adriana Stoicescu a devenit vedetă în presa din Timișoara prin afirmațiile sale lipsite de frână. Ea judecă la Curtea de Apel Timișoara cauze penale. Preferată de Călin Georgescu pentru scaunul de ministru al Justiției, așa cum aflăm din presă, magistrata s-a victimizat pentru că a fost monitorizată de procurori.
Atacurile sale la administrația orașului, care îi vizează pe primarul Dominic Fritz și pe unii funcționari din subordine („criminali cu mințile lor reduse” sunt în viziunea ei angajații Horticulturii), sunt preluate cu aplauze de presa ostilă primarului. Astfel judecătoarea devine parte activă în conflictele politice locale. Timișoara este numită de ea „Frițișoara” și este descrisă ca un oraș decăzut și muribund. Iar primarul Dominic Fritz este „caricatura nemțească, mare apărător al drepturilor omului, din postura lui de neica nimeni cu pretenții de specialist în tot și nimic”.
O situație recentă a provocat reacții imediate din partea magistratului timișorean. La o emisiune de televiziune, viceprimarul Ruben Lațcău a afirmat, fără să dea nume, că există judecătoare aflate în relații intime cu infractori care le controlează. Curtea de Apel Timișoara a reacționat prompt cu un comunicat trimis presei, considerând că afirmațiile sunt „acuzații grave și ofensatoare la adresa unor magistrați ai instanțelor din Timișoara, formulate îndeosebi în legătură cu o cauză aflată pe rolul acestora, nesoluționată definitiv, în care instituția din care persoana respectivă face parte are un interes direct”. Totodată, Curtea de Apel notează că afirmațiile depășesc limitele libertății de exprimare și lezează cu precădere categoria judecătoarelor.
Foarte lezată s-a simțit judecătoarea Adriana Stoicescu care a postat pe pagina sa de FB în 7 noiembrie că „aceste afirmații dovedesc nivelul de imbecilizare a societății noi. Personal voi sesiza Consiliul Superior al Magistraturii. Nu se mai poate!”, iar în 9 noiembrie îi ripostează viceprimarului sugerând că este un „cercopitec”. „O să muriți sufocați de prostie, papagalii mei!”, le prevestește inamicilor imaginari din primărie.
Adriana Stoicescu împarte invective
Presshub a trecut în revistă mai multe postări ale Adrianei Stoicescu pe pagina sa de FB din anul curent. Prima constatare este că judecătoarea a exersat cu accente de superioritate toate formele de umilire a celor vizați: zeflemeaua, ironia, insulta, mirarea falsă, invectiva. Țintele sale predilecte sunt, în afară de primarul Timișoarei, președintele Nicușor Dan, miniștri din guvernul Bolojan. Pentru a se acoperi, susține din când în când că afirmațiile sale reprezintă un pamflet. Genul are însă alte rigori și este o plapumă prea scurtă pentru batjocură.
În plin conflict legat de pensiile speciale, doamna Stoicescu publică pe FB o „scrisoare deschisă” adresată președintelui și premierului în care exprimă „o frică bolnăvicioasă, care mă paralizează”. Scrisoarea mimează frica de a ieși pe stradă, de a merge la nunți sau cafenele, sugerând o teamă de popor, dar stimulată de conducerea țării: „Pentru a vă atinge scopurile absolut mizerabile sunteţi gata să pârjoliţi tot, să ne puneţi ţinte pe spate şi să ne duceţi în arenă, pentru că dacă pâine nu mai este, circul trebuie să continue”.
Dincolo de „scopurile mizerabile” guvernanții apar ca ignoranți în raport cu Lia Savonea, apărată cu toate armele: „Nu sunteţi capabili nici măcar să înţelegeţi ce vorbeşte Lia Savonea, darămite să îi criticaţi spusele. Puteţi să faceţi mitinguri şi congrese, să vă daţi cu fundul de pământ, să minţiţi şi să manipulaţi, dar înainte citiţi naibii legea ca să nu umblaţi creanga prin oraş degeaba”.
O comparație riscantă apare între „suferințele” magistraților care se simt stigmatizați și Holocaust: „Tot ceea ce faceţi a mai fost făcut. A început cu nişte semne galbene pe haine, mai precis. Nu demult, la scara istoriei….”. Scriitorul Radu Vancu califică această comparație așa: „Strict tehnic, asta se numește trivializarea Holocaustului. Strict moral, cred că e inutil s-o mai calific”.
În vreme ce îi citează laudativ pe unii colegi magistrați care se manifestă furios pe rețele, ca Alin Ene, predecesoarea Liei Savonea la ICCJ, Livia Stanciu, devenită judecător CCR, e dată exemplu negativ, fără precauția că ar fi astfel lezată „independența justiției”: „Livia Stanciu… Justiție nu înseamnă cătușe la tv….De asta, dar fix de asta, aveam nevoie de Lia Savonea”.
Citește și: Magistrații nu sunt o categorie vulnerabilă și defavorizată
Sacii de box ai judecătoarei: președintele, premierul și femeile ministru USR
Surprinzătoare la numeroasele postări ale judecătoarei Adriana Stoicescu este totala lipsă de reținere în a-i ataca pe demnitarii altor puteri ale statului, conturând un conflict în care inamovibilitatea și decizia de pensionare din buzunar reprezintă un scut protector.
Pentru ea toți sunt „o adunătură de cercopiteci încearcă să distrugă ţara”, cum notează într-un lung text deprimant.
Premierului Bolojan i se adresează în 27 august tot pe FB cu cuvintele „Pe mine, personal, nu m-a făcut judecător societatea, așa cum pe dv. v-a făcut primar, senator, acum prim ministru...” și pune în contrast munca sa cu lipsa de responsabilități a premierului.
Președintele Nicușor Dan este pentru judecătoarea Stoicescu „băiețelul cu carnețelul”, incapabil să priceapă ceva din complicata ecuație a procedurilor din justiție. „Cineva să îi pună în mână şi Constituţia, nu doar carneţelul şi carteluţa” scrie judecătoarea în 5 septembrie, fiindcă „Președintele României semnează decretul de numire a Procurorului General. Deci, DECÂT semnează. Nemulţumirile nu fac parte din fişa postului, că nu are oricum habar ce înseamnă un dosar penal. Nici evaluarea, că nu ştie în ce birou lucrează el, darămite cum ar trebui să muncească un procuror. Discuţii cu oamenii din magistratură nu are voie să facă, din motive de independenţă. A justiţiei, nu a domniei sale. Iar despre partea cu instanţele, îl rog eu frumos, SĂ NE LASE”.
În concepția d-nei Stoicescu, magistrat, rolul președintelui se reduce la a semna ca un robot, fără comentarii: „Faceți-i un bine și spuneți-i că nu e treaba lui sa verifice documentele, ci doar să SEMNEZE decretele. Nu verifică, nu analizează, nu face teste ADN. Nu își dă cu părerea. Nu trebuie decât să lase deoparte carnețelul și cartela și să SEMNEZE”, precizează ea.
Câteva fotografii ale președintelui cu partenera sa de viață generează comentarii condescendente, din poziția disprețuitoare de arbiter elegantiae: „Unu’ mai elegant decât altul, mai pe glamour și țopenie de lux”.
„Duamnele” ministru sunt aprig batjocorite, aluziile la Oana Țoiu, ministrul Externelor, fiind puternic ofensatoare: „Vorbește madam hectolitru. Adică dă din mâini încontinuu, ca o morișcă stricată. E ireal.Totuși, ce rezervor de imbecilitate și prostie a devenit țara asta?”.
Paradoxal, în condițiile în care Curtea de Apel apără în comunicatul amintit statutul social al femeii judecător, judecătoarea Adriana Stoicescu batjocorește cu voluptate femei aflate în funcții de ministru: „Încep să cred că, la numirea în funcție, duamnele de rit nou în politică trebuie să bifeze o singură calitate: aceea de a fi cât mai nespălate pe cap…Altfel nu îmi explic explozia de păr lipit de cap dar și de haine de nylon made in Dragonul din politica mioritică. Dacă se tem de șampon, că distruge clima si habitatul râmelor, să încerce naibii cu săpun de casă. Dar să încerce ceva, orice, că le iese mizeria prin toți porii”.
Nici poporul, cetățenii care i se prezintă ca justițiabili, nu au parte de mai mult respect: „Aștept asociațiile crescătorilor de viermi de mătase, a vrăjitoarelor precum și sindicatul mamikilor să ne explice doct nouă, retarzilor de juzi, cum ar trebui să motivăm hotărârile ca să sune bine. Ca să fie bine pentru popor, cum ar veni. Pupa-v-ar mama dă dăștepți și pricepuți la toate ce sunteți voi….”, postează Adriana Stoicescu pe 16 octombrie.
Societatea civilă nu tace
Apologia Liei Savonea este un lait-mov al paginii de Facebook al judecătoarei Stoicescu. În 2019 șapte judecători au cutezat să ceară revocarea Liei Savonea, pe atunci șefa CSM. Azi, când a preluat în condiții neprocedurale șefia ICCJ, nimeni nu mai scoate o vorbă. A fi bine cu ea pare în interiorul sistemului o garanție a libertății de a spune orice, fără limite.
În prezent numeroase organizații civile cer revocarea Liei Savonea considerată „simbolul capturării Justiţiei de către un grup mic, dar extrem de influent, conectat la interese politice şi la zona corupţiei de rang înalt”. În 14 noiembrie se va ieși în stradă pentru a protesta împotriva abuzului de putere al magistraților.
Zeci de organizații ca Inițiativa România, Corupția Ucide, Inițiativa Timișoara, Societatea Timișoara, VedemJust, Geeks for Democracy, Declic, Freedom House, România, Grupul Pentru Dialog Social (GDS) printre cele mai cunoscute, precum și aproape 20.000 de cetățeni, au semnat un protest din care reiese că „E ridicol ca magistrații, una dintre cele mai privilegiate categorii profesionale din România, să pretindă că sunt o categorie defavorizată și vulnerabilă… Magistrații trebuie să înțeleagă că principiul independenței justiției nu implică interdicția de a discuta despre sistemul de justiție. Și, de asemenea, că nu orice discuție despre justiție reprezintă incitare la violență, ură și discriminare… Ar fi fost preferabil ca magistrații să se întrebe de ce a ajuns justiția să aibă o imagine atât de negativă în România”.
Cum privește judecătoarea Adriana Stoicescu aceste poziții? Așa cum le privește și Iulian Urban, fost senator PDL, pe care îl preia distribuindu-l pe pagina sa de FB. „Exista o petiție online împotriva Justiției și pentru aparărea useristei Oana Gheorghiu, semnată de TOATE asociațiile LGBTQ din România, de ONG-urile useriste, de actorii, artiștii, cântăreții, influencerii bine unși financiar, susținătorii și simpatizanții lui Nicușor, ai USR și PNL”. De altfel, atitudini homofobe se regăsesc separat la doamna Stoicescu într-un comentariu din 21 iunie 2025.
Întrebarea cerută de situație ar fi cum iese la cântarul moral și legal declarația publică a Oanei Gheorghiu pusă în balanță cu afirmațiile publice ale judecătoarei Adriana Stoicescu documentate aici. Libertatea de exprimare are mai multe unități de măsură? Independența magistraturii funcționează fără restricții și fără sancțiune?
Monica Macovei, fost ministru al Justiției, căreia i se datorează în mare parte îndeplinirea criteriilor de aderare în UE pe Justiție, explică limpede că principiul „drepturilor câștigate” este o farsă și definește clar ce înseamnă independența: „Independența justiției este dreptul nostru, al oamenilor, la o justiție independentă (de influență politică, de corupție etc.) și nu este dreptul magistraților de a face orice. Iar independența magistraților nu depinde de mărimea salariilor și a pensiilor, ci de dimensiunea morală și etică a fiecăruia dintre ei. Independența este o stare de spirit. Sistemul judiciar este organizat și funcționează în interes public”. Punct!
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
