Manuscrisul „Originea istoriei” din arhiva familiei Dinu, păstrat mai bine de opt decenii, este adus pe scena virtuală de către PostModernism Museum: o piesă teatrală creată prin tehnica suprarealistă „cadavre exquis” de trei membri ai „laboratorului de investigație suprarealistă” din București: Hedda Sterne, Medi Wechsler Dinu și Teddy Brauner.
Context
Hedda Sterne, Medi Wechsler Dinu și Teddy Brauner au experimentat forme radicale de creație colectivă în Bucureștiul interbelic, când capitala era un laborator efervescent al avangardei europene. Aceste experimente au avut loc atât în timpul șederii lui Victor Brauner la București (1935-1938), cât și după plecarea acestuia la Paris. Piesa de teatru „Originea istoriei”, scrisă în perioada dintre anii 1936 și 1940, reprezintă o verigă lipsă în istoria teatrului experimental românesc. Aceste metode de creație colectivă suprarealistă erau utilizate ca forme de interogare a conștiinței și controlului (încercând uneori să le conteste), în contextul unor crize suprapuse – politice, ideologice, economice, care au condus în cele din urmă la Holocaust și la cel de-Al Doilea Război Mondial.
Manuscrisul „Originea istoriei” a fost prezentat în premieră în expoziția din Sala Mare a Institutului Cultural Român din București „Laboratorul de investigație suprarealistă: București 1933-1941ˮ, cu ocazia celebrării centenarului Suprarealismului din anul 2024 și a fost menționat în revista „Lettre International” nr. 124-125, 2025.
Spectacolul-lectură online este produs în cadrul proiectului „Din manuscris pe scena virtuală – restituirea piesei suprarealiste «Originea istoriei» de Hedda Sterne, Medi Wechsler Dinu și Teddy Brauner”.
Despre autori și tehnica suprarealistă „cadavre exquis”
Hedda Sterne (1910-2011)
Hedda Sterne, născută Hedwig Lindenberg, a fost o artistă remarcabilă, fiind singura femeie din grupul expresioniștilor abstracți americani cunoscut sub numele de „The Irascibles”, alături de Jackson Pollock, Willem de Kooning, și Mark Rothko. Opera pe care a lăsat-o în urmă în atelierul său din București, păstrată cu grijă timp de peste 50 de ani de prietena și colega sa artistă Medi Wechsler Dinu, a fost recent redescoperită și publicată de Cosmin Nasui, „Hedda Sterne – The Discovery of Early Years 1910-1941”, Editura PostModernism Museum, 2015 și constituie o mărturie esențială a avangardei românești.
Medi Wechsler Dinu (1909-2016)
Margareta „Medi” Dinu, născută Wechsler, a fost o artistă română de origine evreiască, născută în Brezoi, județul Vâlcea. A fost încurajată de profesorul ei de arte, pictorul Costin Petrescu, și a continuat studiile la Academia de Arte Frumoase, sub îndrumarea lui Ipolit Strâmbu și Jean Alexandru Steriadi. Între 1934 și 1939, a vizitat Balcicul în mai multe rânduri și a realizat numeroase lucrări. Prin Hedda Sterne și Théodore Brauner, Medi Wechsler a cunoscut grupul suprarealist, dar a rămas mai apoi atașată de formele artei moderne. A realizat numeroase portrete ale personalităților culturale românești: George Bacovia, Agatha Bacovia, Victor Brauner, Zaharia Stancu, Aurel Baranga și Hedda Sterne, printre alții.
Theodor (Teddy) Brauner (1914-2000)
Fratele mai mic al lui Victor Brauner, Théodore (Teddy) Brauner s-a născut la Viena în 1914, a studiat arhitectura și a devenit cunoscut ca fotograf și designer. A fost parte integrantă a cercului avangardist bucureștean din anii 1930, colaborând cu Hedda Sterne și Medi Wechsler Dinu în experimente creative colective, inclusiv în tehnica „cadavre exquis”. În 1934, la vârsta de douăzeci de ani, Brauner a început lucrările sale suprarealiste, „Solarfixes” – picturi cu lumină – fotografii realizate fără cameră de fotografiat sau cameră obscură, explorând intersecția dintre lumină și întuneric, dintre animat și inanimat.
Procesul scrierii automate funcționa în felul următor: autorii decideau împreună cadrul dramatic – locul acțiunii, personajele și vestimentația lor. Când personajele începeau să acționeze, fiecare autor își nota replica pe hârtie, apoi îndoia foaia ca să ascundă ce a scris. Autorul următor adăuga propria replică fără să știe ce scrisese cel dinaintea lui. Așa se crea un dialog într-un mod complet întâmplător, urmând metoda suprarealistă a hazardului – replicile curgeau ca o avalanșă necontrolată și imprevizibilă.
Corespondența dintre Theodor Brauner și Hedda Sterne documentează intențiile grupului de a monta scenic aceste experimente teatrale. Se luau în considerare două variante: înființarea unui teatru independent sau colaborarea cu o trupă de actori amatori. Pentru realizarea scenografiei, Jules Perahim era desemnat drept colaborator principal.
Cu această dezinvoltură în ștergerea granițelor dintre genurile și speciile artistice, artiștii din „laboratorul de investigație suprarealistă” au creat și alte experimente artistice, literare, dramaturgice, ce utilizau aceeași metodă de lucru „cadavre exquis”, care se află în prezent, în diferite stadii de cercetare și publicare în cadrul PostModernism Museum.
Teatru din arhivă, manuscris inedit
Spectacolul-lectură multimedia prezentat publicului în premieră transformă documentul istoric în experiență dramaturgică contemporană. „«Originea istoriei» este o descoperire arhivistică și o dovadă că periferia europeană genera experimente la fel de radicale ca Parisul sau Berlinul. Suprarealismul din România trebuie și mai bine cunoscut și integrat ca parte vie a avangardei internaționale”, afirmă istoricul de artă Cosmin Nasui.
Manuscrisul original este în limba română. Principiile de transcriere utilizate în restituire: citatele sunt redate cu ortografia și punctuația originală, sintaxa a fost respectată, paragrafele autorilor au fost păstrate. Descifrarea manuscriselor originale a întâmpinat dificultăți de identificare; după caz, cuvintele incerte sunt semnalate între croșete < >, completările introduse sunt marcate de paranteze drepte [ ].
Acces gratuit, permanent, fără bariere
Proiectul „Din manuscris pe scena virtuală – restituirea piesei suprarealiste «Originea istoriei» de Hedda Sterne, Medi Wechsler Dinu și Teddy Brauner” abordează patrimoniul avangardist din România, încă puțin accesibil și cunoscut pentru publicul larg. Spectacolul-lectură este disponibil permanent, gratuit, în limba română fiind pregătită o versiune de promovare în limba engleză, pentru public și cercetători interesați din întreaga lume.
De ce acum?
Anul trecut s-au împlinit o sută de ani de la Manifestul Suprarealist al lui André Breton. Centre majore de artă precum MoMA, Tate Modern și Centre Pompidou au repoziționat mișcarea în atenția publicului global. Contribuțiile din România rămân însă marginalizate, din cauza dificultăților accesibilizării arhivelor, operelor și artefactelor. PostModernism Museum prezintă o piesă de teatru reprezentativă pentru avangarda bucureșteană, demonstrând valoarea recuperărilor arhivistice în completarea înțelegerii acestui fenomen și în evidențierea relevanței contemporane a acestor forme de expresie artistică.
Piesa este publicată în premieră şi adaptată grafic de Cosmin Nasui. Spectacolul este disponibil pe canalele PostModernism Museum și Modernism.ro.
Spectacolul-lectură online poate fi vizionat aici:
Proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii prin programul ACCES fără Bariere
Parteneri comunicare: Institutul Cultural Român, Docuart
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
