Un artefact arheologic datând din perioada romană (sec. II-III d.Hr.), statueta de tip Genius sau Genius cucullatus, descoperită în aşezarea din apropierea castrului roman de la Cristeşti, este vedeta expoziţiei despre istoria de 90 de ani a Muzeului Judeţean Mureş, intitulată „File din istoria unui muzeu. Exemple din Târgu Mureş”.
„Statuia are în mâna stângă un corn al abundenţei, păstrat doar fragmentar şi reprezintă un bărbat care poartă o mantie lungă, aruncată peste umărul stâng. Veşmântul îi lasă pieptul musculos descoperit, dar acoperă partea inferioară a corpului până la glezne. Mâna dreaptă, pierdută în prezent, ţinea probabil o patera, un vas folosit la sacrificii. Părul lung şi bogat cade în bucle pe umeri, iar pe cap poartă un modius înalt (diademă cilindrică). La picioare are sandale reprezentate schematic, iar lângă piciorul stâng apare figura unui bărbat aşezat într-o barcă, luptând cu valurile. Marmura din care este realizată statuia provine din Asia Mică, iar influenţele atelierelor orientale se observă clar atât în forma coroanei, cât şi în redarea trăsăturilor fizice. Prin urmare, se poate afirma cu destulă certitudine că piesa este o lucrare de import”, se arată în descrierea preţiosului artefact.
Potrivit sursei citate, singura paralelă cunoscută din fosta provincie romană Dacia este un relief de marmură descoperit la Alba Iulia, care îl reprezintă fără îndoială pe Genius nautarum, zeul protector al celor implicaţi în transportul fluvial.
„În perioada imperială, persoanele care practicau anumite meşteşuguri erau organizate în asociaţii civile profesionale numite collegia. Deşi la Cristeşti nu s-a descoperit nicio inscripţie care să confirme existenţa unui collegium nautarum, reprezentarea de faţă permite identificarea divinităţii ca fiind Genius (collegii) nautarum”, mai menţionează descrierea statuetei expuse.
Citește și: Lecția de anti-amnezie: anatomia unei justiții capturate de dictaturi. Cum ni se bagă comunismul sub piele – nostalgie, marketing și tehno-propagandă
Şeful Secţiei de Istorie a Muzeului Judeţean Mureş, Gal Szilard Sandor, a declarat, pentru AGERPRES, că în cazul acestei statui nu poate fi exclusă nici ipoteza că aceasta îl reprezintă pe Genius fluminis, personificarea râului Mureş, a cărui protecţie divină s-ar fi extins asupra întregii aşezări.
„Şi totuşi, contextul descoperirii sugerează, de asemenea, că aşa-numita clădire cu absidă descoperită la Cristeşti ar fi putut servi drept sediu al acestui collegium, cum erau numite asociaţiile civile profesionale. Statueta reprezintă un Genius, adesea asociat în mediul rural cu o divinitate protectoare, care poartă un coif sau o pelerină cu glugă (cucullus), de unde şi denumirea de Genius cucullatus”, a precizat Gal Szilard Sandor.
Localitatea Cristeşti, situată la aproximativ 6 kilometri de Târgu Mureş, este recunoscută ca un sit arheologic major, având o istorie bogată care se întinde din neolitic până în perioada post-romană.
„Săpăturile arheologice din aşezarea Romană şi Daco-Romană (sec. II-IV d.Hr.) au scos la iveală o aşezare vastă cu ateliere meşteşugăreşti, vestigii de cult, un cap din alabastru reprezentând-o pe zeiţa Junona, cărămizi ştampilate care evidenţiază prezenţa unor structuri oficiale sau militare, monede post-aureliene, fiind identificate şi urme de locuire aparţinând culturii Wietenberg (a doua epocă a bronzului). Aceste descoperiri au fost făcute în cadrul mai multor campanii. Cele mai semnificative descoperiri sunt legate de o mare aşezare daco-romană, iar pe lângă statuia de tip Genius în expoziţie regăsim şi alte obiecte descoperite aici, precum şi o stelă funerară fragmentară din calcar, reprezentând mic sanctuar cu capiteluri compozite şi coloane decorate cu ciorchini de struguri şi frunze de viţă de vie”, a declarat, pentru AGERPRES, reprezentantul pentru comunicare al Muzeului Judeţean Mureş, Iulia Vizi.
Expoziţia temporară „File din istoria unui muzeu. Exemple din Târgu Mureş” explorează rolul pe care instituţiile muzeale l-au avut în construirea identităţilor naţionale în secolele XIX şi XX, inclusiv printr-o serie de reconstituiri realizate pe baza documentelor şi imaginilor de epocă.
Acest proiect reuneşte şapte module tematice şi unul final, în care sunt recreate fragmente din expoziţiile de bază care au funcţionat de-a lungul timpului în Târgu Mureş.
Aşa că pe lângă „Sala romană” vizitatorii mai au de parcurs şi alte colecţii care au îndeplinit un rol de muzeu în Târgu Mureş de-a lungul vremii: colecţiile academice şi private din secolul XIX, Muzeul Industrial al Ţinutului Secuiesc (1886), expoziţia etnografică a lui Aurel Filimon (1936), după care urmează cercetările arheologice de la situl roman Cristeşti, expoziţiile permanente ale perioadei comuniste (1957 şi 1970) şi Pinacoteca Bernády (1913).
„Fiecare sală funcţionează ca o ‘expoziţie în expoziţie’, cu obiecte prezentate în atmosfera epocii lor originale şi însoţite de două niveluri de lectură: texte recuperate din documentele vremii şi texte actuale care explică perspectiva curatorială de astăzi. Vizitatorul este invitat să observe şi să analizeze cum comunicarea şi metodele de prezentare ale obiectelor s-au schimbat de-a lungul anilor”, a precizat Gal Szilard Sandor.
Citește și: Expoziție itinerantă de sculptură la Institutul Cultural Român, în Luna Brâncuși
El a arătat că aceasta e cea mai nouă expoziţie a Secţiei de Istorie despre istoria muzeului, despre ultimii 90 de ani de activitate în Târgu Mureş, iar muzeografii au venit cu o concepţie inedită, fiind adunate toate colecţiile care se leagă de înfiinţarea muzeului din Mureş, începând de la Muzeul Industrial al Ţinutului Secuiesc, care este în prima sală şi prezintă primele colecţii care au fost iniţial în actualul Muzeu de Ştiinţele Naturii.
„Apoi avem colecţia Colegiului Reformat, considerat primul muzeu înainte de Muzeul Judeţean Mureş. A doua sală arată ca un hol al şcolii, iar în vitrine există numeroase obiecte şi ustensile didactice. Apoi urmează colecţia romană, după care vine colecţia lui Aurel Filimon, care a fost un pasionat etnograf şi colecţionar de obiecte de etnografie, apoi urmează colecţia de tablouri absolut impresionante ale fostului primar Bernady Gyorgy. După aceea vedem cum a fost utilizat mediul muzeal pentru propaganda politică sau cum a fost privit de oamenii simpli, ce puteau vizita în perioada comunistă. Reprezentăm prima parte a comunismului cu partea de internaţionalism, apoi expoziţii tipice din anii 60-80, cum arătau spaţiile de expunere. Sunt elemente binevenite din care se poate învăţa atât uşor ce s-a întâmplat în trecut. Ultima sală adună câte un obiect-simbol al fiecărui modul, repoziţionat într-un cadru contemporan, pentru a arăta cum trecerea timpului şi a ideilor reconfigurează sensurile obiectelor. A fost gândit ca un spaţiu care te invită la joacă, între trecut şi prezent, între noţiuni din trecut şi interpretarea prezentă a obiectelor de muzeu. Aşa că în ultima sală avem un mix de obiecte şi descrieri ale unor obiecte foarte importante. Avem tablete, dar şi documente sub formă de pergamente, care sunt ascunse vederii, în sensul că cei curioşi pot accesa informaţiile de pe o serie de suluri rulante”, a mai evidenţiat şeful Secţiei de Istorie a Muzeului Judeţean Mureş, Gal Szilard Sandor.
Între pergamentele rulante poate fi găsită şi descrierea modului în care a fost descoperită o altă statuetă valoroasă în situl de la Cristeşti, cea a zeiţei Iunona (Juno), soţia lui Jupiter şi protectoarea căsătoriilor.
Vezi mai multe imagini din expoziție AICI.
(Sursa foto: Muzeul Judeţean Mureş / Facebook)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
