Economia României ar putea înregistra o creştere de aproximativ 1% în acest an şi de 2,2% anul viitor, pe fondul consolidării cererii din partea partenerilor comerciali din UE, a declarat luni secretarului general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), Mathias Cormann.
„Banca Naţională a României a menţinut dobânda de referinţă la 6,5% începând din luna august 2024. Sfatul nostru este acela ca dobânda să fie redusă doar după ce inflaţia va intra pe o traiectorie descendentă clară spre obiectivul ţintă. După încetinirea activităţii economice în 2024 şi 2025, prognozăm că creştere economică îşi va reveni până la un procent în acest an şi 2,2% anul viitor. Economia românească urmează să beneficieze de pe urma consolidării cererii din partea partenerilor comerciali din UE. Inflaţia este aşteptată să scadă până la 3% anul viitor pe măsură ce impactul precedentelor modificări de taxe, inclusiv a TVA, continuă să se repercuteze şi o creştere mai mică a salariilor nominale va reduce presiunile pe partea de preţuri. Principalul risc la adresa acestui scenariu este acela al unui conflict prelungit în Orientul Mijlociu, care ar putea duce la o inflaţie mai mare şi o creştere economică mai modestă. De aceea, credem că o prioritate pentru decidenţii politici este acea de a consolida şi mai mult creşterea şi rezilienţa economiei româneşti. În primul rând prin abordarea provocărilor fiscale şi vreau să vă spun că lăudăm foarte mult eforturile de până acum ale Guvernului vizând consolidarea fiscală şi dorim să spunem că acest eforturi trebuie continuate”, a declarat Mathias Cormann, cu ocazia lansării noii ediţii a Studiului economic al OCDE pentru România, citat de Agerpres.
Secretarul general al OCDE a subliniat că măsurile de expansiune fiscală adoptate începând din 2015 au dus la o agravare a deficitului bugetar, care a atins un vârf de 9,3% din PIB în 2024, iar datoria publică, conform definiţiei Tratatului de la Maastricht, este estimat să crească până la 61,5% din PIB în acest an.
„Pe baza politicilor actuale, estimăm că datoria publică va creşte până la 109% din PIB în 2040, inclusiv ca urmare a creşterii costurilor asociate cu îmbătrânirea populaţiei. În consecinţă, este nevoie de noi măsuri de consolidare fiscală şi dincolo de acest an şi estimăm că acestea vor ajuta la menţinerea datoriei publice în 2040 la un nivel comparabil cu cel la care este în prezent. Îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor publice este crucială pentru asigurarea sustenabilităţii fiscale. Cheltuielile guvernamentale au crescut rapid, de la 36% din PIB în 2014, până la 44% din PIB în 2024, în timp ce veniturile au rămas aproape la acelaşi nivel. Revizuirea cheltuielilor şi o integrare sistematică a bugetării pe bază de performanţă în procesul bugetar ar ajuta la indetificarea zonelor unde se pot face economii şi ar redirecţiona fondurile publice acolo unde sunt cele mai eficiente. Pe partea de venituri, optimizarea veniturilor din taxe ar crea spaţiul necesar pentru a răspunde presiunilor venite din partea sectoarelor apărării, sănătăţii, digitalizării şi combaterii efectelor schimbărilor climatice. Veniturile din taxe în România s-au situat la 28% din PIB în 2024, sub media OCDE de 34%”, a spus secretarul general al OCDE.
Asigurarea sustenabilității fiscale, îmbunătățirea competitivității și stimularea ocupării forței de muncă, esențiale pentru menținerea unei creșteri puternice
România a înregistrat o creștere puternică în ultimele două decenii, veniturile și productivitatea convergând către nivelurile OCDE. Potrivit unui nou raport al OCDE, sunt necesare reforme continue pentru îmbunătățirea finanțelor publice, consolidarea competitivității și promovarea participării forței de muncă, în vederea stimulării în continuare a perspectivelor de creștere și a nivelului de trai al României.
Studiul economic al OCDE privind România prevede că creșterea PIB-ului va ajunge la 1,0% în acest an, înainte de a urca la 2,2% anul viitor, după o creștere de 0,7% anul trecut. Se așteaptă ca inflația să rămână ridicată, la 6,6% în 2026, înainte de a scădea la 3,0% în 2027, pe măsură ce impactul măsurilor fiscale anterioare se estompează.
Potrivit raportului OCDE, îmbunătățirea eficienței cheltuielilor rămâne o prioritate pentru asigurarea unor finanțe publice solide și pentru susținerea unei creșteri economice reziliente. Eforturile continue de lărgire a bazei de impozitare și de îmbunătățire a respectării obligațiilor fiscale prin digitalizarea în continuare și prin audituri bazate pe riscuri ar contribui la sustenabilitatea fiscală. Având în vedere că sunt necesare eforturi suplimentare de consolidare după 2026, planificarea bugetară pe termen mediu, bazată pe bugetarea orientată către performanță și pe revizuiri ale cheltuielilor, ar contribui la asigurarea disciplinei fiscale și a alocării eficiente a fondurilor publice.
Raportul OCDE mai arată că este necesară o mai bună integrare a întreprinderilor românești în lanțurile de aprovizionare globale pentru a debloca potențialul economic. Eforturi suplimentare de simplificare și digitalizare a structurilor de autorizare a activităților economice ar reduce costurile administrative și ar stimula dinamismul afacerilor. Îmbunătățirea stimulentelor pentru cercetare și dezvoltare, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, ar stimula inovarea. Investițiile în capitalul uman, inclusiv prin punerea în aplicare integrală a reformei cuprinzătoare a educației și prin o mai bună aliniere a educației și formării profesionale la nevoile pieței forței de muncă, ar contribui la creșterea ofertei de competențe avansate necesare pentru a avansa în lanțul valoric.
Potrivit raportului, creșterea participării pe piața muncii a lucrătorilor mai în vârstă, a femeilor și a tinerilor ar contribui la atenuarea provocărilor demografice cauzate de îmbătrânirea populației și de emigrare. Îmbătrânirea sănătoasă – prin îngrijire preventivă, depistare precoce și promovarea unor stiluri de viață mai sănătoase – precum și învățarea pe tot parcursul vieții și regimurile de muncă flexibile ar stimula capacitatea de angajare a lucrătorilor mai în vârstă. Îmbunătățirea stimulentelor pentru reîntoarcerea la locul de muncă după naștere, cum ar fi extinderea serviciilor de îngrijire a copiilor și scurtarea concediului parental, precum și noi măsuri împotriva discriminării la locul de muncă ar încuraja participarea femeilor pe piața muncii. Politici active mai eficiente pe piața muncii, inclusiv o mai bună implicare a tinerilor inactivi și accesul la formare profesională relevantă pentru locul de muncă, ar sprijini și mai mult ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor.
Schimbările climatice reprezintă o amenințare semnificativă pentru România, în special prin inundații și secetă. O mai bună aplicare a normelor împotriva construcțiilor în zonele expuse inundațiilor, îmbunătățirea sistemelor de protecție împotriva inundațiilor și extinderea acoperirii asigurărilor împotriva dezastrelor ar spori reziliența la riscurile de inundații. Modernizarea infrastructurii pentru a preveni pierderile de apă și irigațiile ineficiente, împreună cu actualizarea practicilor de tratare a apelor uzate, vor contribui la soluționarea problemelor legate de deficitul de apă, se arată în raportul OCDE.
Prezentarea generală a Raportului economic pentru România cu principalele concluzii și grafice este disponibilă aici.
Despre OCDE
OCDE este o organizație internațională care promovează politici menite să îmbunătățească bunăstarea economică și socială a populației la nivel mondial. În colaborare cu țările membre și partenere, OCDE oferă un forum în care guvernele pot colabora pentru a împărtăși experiențe și a căuta soluții la provocările economice, sociale și de guvernanță.
Cele 38 de state membre ale OCDE sunt: Australia, Austria, Belgia, Canada, Chile, Columbia, Costa Rica, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Coreea, Letonia, Lituania, Luxemburg, Mexic, Țările de Jos, Noua Zeelandă, Norvegia, Polonia, Portugalia, Republica Slovacă, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția, Turcia, Regatul Unit și Statele Unite.
România este una dintre cele opt țări (celelalte șapte fiind Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croația, Indonezia, Peru și Thailanda) cu care sunt în curs discuții de aderare. Consiliul OCDE a deschis discuțiile de aderare cu România la începutul anului 2022 și, pe 10 iunie 2022, Consiliul la nivel ministerial a adoptat Foaia de parcurs pentru procesul de aderare a României, stabilind termenii, condițiile și procesul de aderare a României la organizație. În conformitate cu această foaie de parcurs, România a angajat un dialog tehnic aprofundat cu comitetele tehnice ale OCDE , formate din factorii de decizie politică din fiecare dintre statele membre ale OCDE, în vederea alinierii legislației, politicilor și practicilor României la instrumentele juridice, cele mai bune politici și practici ale OCDE care acoperă multiple domenii ale politicii guvernamentale, inclusiv politica economică, dar și politica socială și a pieței muncii, educația și sănătatea.
Mai multe informații despre România și OCDE aici.
(Sursa foto: Guvernul României)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
