Internetul este invadat de timbre emise între anii 1940-1941 în perioada Statului Național Legionar din România.
Cele trei emisiuni filatelice, cărora li s-au adăugat trei timbre separate, au fost inițiativa lui Traian Popescu, vicepreședintele Asociației Filatelice Române de atunci, aflăm de pe site-ul timbreanticomuniste.wordpress.com.
Ele aveau menirea de a glorifica statul legionar sau de a comemora dispariția unor fruntași ai Mișcării Legionare, ca Moța și Marin și mai cu seamă a Căpitanului, Corneliu Zelea-Codreanu, care decedase asasinat în 1938.
Popescu s-a adresat organizației Ajutorul Legionar pentru a sprijini inițiativa și pentru a oferi patronajul, iar avocatul Nicolae Chisălicescu a fost delegat să se ocupe de formalități.
„Generalul Antonescu a fost cucerit de idee. Le-a spus: <Bravo, băieți, așa se lucrează>. Generalul a telefonat personal colonelului Teodorescu, directorul Poștelor, spunându-i să aștepte la birou pe cei doi delegați și i-a dat ordin să aprobe emisiunile de timbre propuse de Mișcare”, reține memorialistica vremii.
Din prețul timbrelor, o parte mergea la Ajutorul Legionar.
Pe piața actuală, prețul timbrelor legionare este relativ mic, de la câteva zeci de lei la câteva sute, dacă e vorba de colițe sau de carnete filatelice.
Presshub a vrut să afle dacă oferta mare pentru colecționarii de timbre are legătură cu revirimentul interesului pentru Mișcarea Legionară a unor partide auto-intitulate „suveraniste”, ca AUR, SOS sau POT. Pelerinajele la mormântul Căpitanului, utilizarea unor simboluri legionare, în ciuda existenței unei legi care le interzice în spațiul public, au generat dezbateri și opinii contradictorii în mediul politic românesc actual.
Romeo Mincă, secretar al Asociației Filatelice Române-București, ne-a asigurat că interesul filateliștilor pentru timbrele legionare este scăzut și nu are legătură cu atmosfera politică de azi. Explicația numeroaselor oferte stă în faptul că ele au apărut în tiraje relativ mari, de 100.000 de exemplare, atât timbrele comune de poștă, cât și cele pentru „poșta aeriană”. Carnetele sau blocurile filatelice au avut tiraje de 20.000 de exemplare.
„Colecționarii care le dețineau nu le-au putut scoate la vânzare în perioada comunismului, fiindcă Mișcarea Legionară și tot ce ținea de ea a fost interzis. Așa că ele au reapărut pe piață abia după 1989, fără să reprezinte o raritate, Nu e o nebunie pe ele”, ne-a explicat Romeo Mincă.
Timbrele valoroase din epocă sunt considerate cele cu dictatori, Franco, Mussolini, Hitler, consemnate de Uniunea Poștală Universală (UPU) care coordonează politicile poștale în 192 de state. România este membră UPU din 1874.
Marius Munteanu, președintele Asociației Filatelice – filiala Timiș, nu crede că este o legătură între oferta de timbre din perioada legionară și extremismele actuale. Aceste emisii sunt considerate de filateliști timbre comune, ceea ce explică prețul lor scăzut.
„De obicei, oamenii în vârstă le scot din clasoare și le vând, ca o sursă suplimentară de venit. Timbrele mai căutate ar fi cele cu Carol I de la 1867 sau Cuza de la 1865, nici ele foarte scumpe, eventual cele de până la 1900, ca să nu vorbim de rarități prețioase cum este colecția „Cap de bour„”, ne-a declarat Marius Munteanu.
Timbrele legionare au dispărut după 1941 din circuitul cotidian, odată cu abrogarea prin decret regal în 14 februarie 1941 a Statului Național Legionar.
Filateliștii consultați nu au o opinie dacă vehicularea timbrelor legionare în spațiul public intră sub incidența OUG 31/2002 și a Legii nr. 217/2015 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii.
Art. 2, b. definește simbolurile interzise: „prin simboluri fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se înţelege: drapelele, emblemele, insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut, precum şi orice alte asemenea însemne, care promovează ideile, concepţiile sau doctrinele prevăzute la lit. a)”.
„Statul Național-Legionar a comis un mare număr de crime de genocid și jafuri împotriva evreilor din România. În perioada 1940-1941, statul național –legionar condus de Mareșalul Ion Antonescu a adoptat peste 20 de legi antisemite. Apogeul acestei prime etape a regimului Antonescu o constituie pogromul din București, care a avut loc în ianuarie 1941”, sintetizează Wikipedia perioada neagră a Mișcării Legionare din România.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
