„Nu tocmai în armonie, dar totuși conectați”. În a opta zi de Astra Film Festival, această replică din „Portretul unui tată confuz” (r. Gunnar Hall Jensen, Norvegia – 2025) pare să fi devenit ecoul serii. Filmele proiectate vineri la Astra Film Festival au vorbit despre legături umane puse la încercare: între tați și fii, între oameni care aleg să fie părinți fără să fie un cuplu sau între adevăr și realitatea distorsionată de ecrane. Într-o lume tot mai grăbită să judece, documentarele de vineri au oferit un moment pur de introspecție.
Astăzi vom putea vedea online unul dintre filmele din secțiunea competițională România (iar de mâine se vor putea vedea online, de pe întregul teritoriu al țării, cele mai multe filme din festival, în cadrul AF Online – detalii, aici: https://online.astrafilm.ro/). Și tot astăzi, va avea loc mult așteptatul moment al Galei de decernare a premiilor Astra Film Festival 2025. Gala, prezentată de jurnalista Amalia Enache, va fi transmisă live pe pagina de Facebook a festivalului.
Portretul unui tată confuz, un film tulburător
A fost o sală plină la proiecția filmului „Portretul unui tată confuz”. După vizionare, oamenii din sală au rămas în tăcere. Mulți lăcrimau. Un film tulburător despre dragoste, regret și acceptarea inevitabilului. Povestea unui tată care documentează viața fiului său, Jonathan, de când e doar un prunc, timp de două decenii. Și care caută să se conecteze cu fiul său, să-i fie aproape, să-l înțeleagă, să fie un tată bun, așa cum percepea el acest bun.
Tatăl recunoaște că relația tată-fiu nu e extraordinară, însă se luptă să o îmbunătățească: „Nu tocmai în armonie, dar totuși conectați”. Între momentele de tandrețe și conflictele tăcute, legătura lor se testează mereu. O confesiune chiar și despre propriul tată, ale cărui neajunsuri au avut impact, vrând-nevrând, asupra relației sale cu propriul fiu.
Când Jonathan a dispărut în Brazilia, tatăl s-a confruntat cu golul pierderii și cu întrebări dureroase despre iubire, responsabilitate și ce înseamnă să fii cu adevărat părinte. Oare l-am învățat tot ce are nevoie într-o lume haotică?, se întreabă el la un moment dat. Filmul abordează direct și indirect și influențele asupra lumii tinerilor de către „învățăturile” fraților Tate, eroul filmului fiind unul dintre cei care ajung să creadă în mesajele acestor guru care promovează nonvalori, violență, ură și toxicitate.
Cum ferim băieții de fenomenul Tate?
Filmul s-a transformat apoi într-o discuție despre masculinitate, ideea de părinte bun și modelele de succes pe care adolescenții le văd în jur, purtați de mrejele banilor și a unei vieți de lux. DocTalk-ul serii, „Cum ferim băieții de fenomenul Tate?” a fost moderat de jurnalista Anca Suciu, care i-a avut ca invitați pe cercetătorul Ștefan Baghiu, profesoara Ionela Băluță și jurnalistul Costi Rogozanu.
Un singur părinte nu reușește să schimbe această influență negativă, a spus Ionela Băluță. „Ca părinți, trebuie să acționăm împreună, nu fiecare în parte, oricât ne-ar informa; trăim într-o societate și trebuie să avem în vedere dimensiunea politică și socială” (…) Dincolo de Andrew Tate, avem influenceri în grupuri. Dinastia bărbaților, bărbatul superior și altele care sunt online, la un click distanță. Dimensiunea politică ne împinge la individualism”, a spus ea. „Ce îți dorești ca adolescent? Să fii bogat, să aduni putere pentru că asta e cultura în care se construiesc valorile astea. E o cultură care individualizează. Mantra Andrew Tate e că empatia e o prostie. E formulată și de Elon Musk și de alții aflați acum la putere. Iar copiii trăiesc în acest sistem de dorințe. (…) S-a schimbat inclusiv etica muncii, acești coach-i impunând ideea că cineva care are sute de miliarde de euro îi obține prin muncă”, a fost punctul de vedere al lui Ștefan Baghiu.
Cum se face însă că tinerii care au o relație apropiată cu tații lor cad totuși în aceste capcane, că vor să își descopere masculinitatea inclusiv cumpărând întâlniri online cu Andrew Tate? Cum de ajung să își spună „Ce are așa rău Andrew Tate? Vreau și eu să fiu bărbat!”?, a fost una dintre întrebările-cheie ale Ancăi Suciu. Încercând să răspundă, Costi Rogozanu a pus punctul pe „i”: „Dacă vrei să fii bărbat deja trebuie să ai o problemă: te uiți la tine și vezi, nu? Nu trebuie să îi dai unuia 50 de euro să te învețe, e clar că ai o problemă dacă faci asta”.
Invitații au adus în discuție și cât de mult rău a făcut online-ul, pentru că acolo se promovează tot felul de cursuri, idei și ideologii, această nouă tehnologie unde, paradoxal, cum spune Rogozanu, câștigă Andrew Tate: „Dacă el vorbea în public acum 30 de ani, nu era lăsat. Este incredibil cât de jegoasă e forma de marketing la marile companii care se dau foarte sclipicioase, glam. Critica se îndreaptă și către new media, care chiar au împins în față lucruri virale pe care nu le puneam în plan în secolul trecut”, a mai precizat jurnalistul.
Ionela Băluță a dat un semnal de alarmă îngrijorător atunci când a arătat că rata sinuciderilor este de două ori mai mare la bărbați decât la femei; din acest punct de vedere, filmul poate fi privit și ca un pretext de a analiza ce tip de valori și exemple le dăm copiilor, ce spații și oportunități creăm pentru ei. La rândul lui, Ștefan Baghiu a făcut o remarcă mai mult decât interesantă: în documentar nu vedem cum a crescut acel copil, ci doar perspectiva tatălui despre ce credea el despre relația cu fiul său: „Noi nu știm despre fiul acela când închidea ușa la cameră ce făcea pe Internet (…) Acolo stă totul, în ceea ce nu arată filmul. (…) Părinții și școala pot deveni antimodele. Pozițiile de autoritate devin foarte repede lucruri de evitat pentru tineri. Ei au ecosistemul lor și nu poți ști niciodată ca părinte dacă funcționează modelul tău de educație și ce model devii tu pentru acel copil”.
Iar Costi Rogozanu a adus în discuție o comunitate mică, dar reprezentativă: elevii lui dintr-un sat vrâncean, care știu încă din clasa a V-a mesajele fraților Tate. Iar acolo se vede foarte clar cum e transpus acest fenomen în concurența dintre tineri și în umilirea fetelor și a băieților: „Cine era aberant în lumea asta? Începeam să cred că eu”, a menționat jurnalistul.
S-a vorbit și despre sensibilitatea bărbatului în societatea românească, adică ceva ce nu se potrivește cu un așa-zis bărbat adevărat, de sociologia absenței părinților, mulți fiind plecați la muncă în străinătate și copii crescuți de bunici, ori chiar singuri, dar și despre ce înseamnă să fii un tată bun, cu o deschidere a discuției către educație și școală: „Lumea nu înțelege că e despre o societate în care suntem toți – dar noi nu ne mai dăm seama pentru că trebuie să luăm o decizie pentru copii în societăți fragmentate. Educația e problema principală a României”, a spus Baghiu, în timp ce Rogozanu a completat: „Nu trebuie să mai amintim educația când tăiem din ea, nu?.
La dialog au participat și oamenii din public. De exemplu, o adolescentă a dorit să știe ce poate face societatea sau comunitatea astfel încât acest fenomen, provocat de frații Tate și alți propovăduitori ai unor discursuri asemănătoare, să se disipe: „Vorbiți între voi”, a spus Baghiu, iar Rogozanu a completat „educați-vă și voi părinții, să nu vă mai vadă ca pe niște start-up-uri – să nu mai bage în voi bani – bag în tine 2.000 de euro, trebuie să scoți 4.000 peste 10 ani. Nu e parenting ăsta. Foarte mulți români așa văd. (…) Chiar ăsta e patriarhatul feroce nereglementat la care s-a ajuns”. Discuția a fost și LIVE pe Youtube și Facebook și se poate urmări aici:
Ce înseamnă să fii în relație de co-parenting?
Un film care a ridicat multe semne de întrebare după prima proiecție, „Cabina sub presiune” (r. Eszter Nagy, Ungaria -2024), a avut parte de o a doua proiecție vineri seară, la CineGold. Două persoane, fără legături romantice, vor să devină părinți împreună. Oamenii au plecat de la film încercând să-și răspundă la întrebări precum: Ce înseamnă cu adevărat să fii în relație de co-parenting? E oare un gest de egoism să te gândești că îți dorești un copil fără a cunoaște foarte bine tatăl copilului? Când ai timp să descoperi cine e, care îi sunt valorile, cum veți crește acel copil și cât timp își va dedica el pentru cel mic? Ce te leagă, până la urmă, ca familie în acest concept de co-parenting și ce va simți acel copil când va crește – are o familie închegată? Cum va privi el ideea de familie, de cămin, de acasă? E oare, firesc, să ducem și ideea de „părințeală” în online, să găsim tați și mame prin intermediul aplicațiilor, așa cum se întâmplă cu partenerii de viață?
Reportaj la benzinărie, mai mult decât un film studențesc
Filmul documentar „Reportaj la benzinărie” (r. Zora Čápová, Republica Cehă – 2024) a fost vizionat la Sala Thalia în prezența regizoarei. Imediat după proiecție, ea a răspuns întrebărilor din public. A explica că acest film, la care a lucrat 5 ani, inclusiv în perioada de pandemie, este lucrarea ei de masterat. A fost conștientă că a abordat un subiect intens dezbătut în jurul lumii, însă nu știa cum va fi primit de public, dacă e la curent cu dezinformarea: „A durat atât și pentru că nu am avut buget. Nu știi niciodată cum se întâmplă lucrurile, așa că trebuie să iei oameni care să poată veni la filmare și să lucreze pe bani foarte puțini. Au fost și situații în care, de exemplu, Ivana, reporterul din film, ne spunea: <Hei, e un foc în pădure, trebuie să plec>, așa că o urmăream, având echipamentul cu noi. A trebuit să fiu răbdătoare la filmări”, a menționat regizoarea. A fost un proces anevoios, așa cum a spus după vizionare, mai ales că și ea a fost ținta unor atacuri din online: „Nu e un film pozitiv, mulțumesc că ați venit să îl vedeți”. Filmul face parte din secțiunea DocSchool.
Filmele zilei
11:00 (Astra Film Cinema) – Umbra din ea (r. Myrid Carten, Irlanda – 2024). Parte din secțiunea competițională Voci emergente, filmul de arată cum e să crești alături de o mamă alcoolică și ne invită să pătrundem în cele mai intime detalii ale unei familii care trăiește sub umbra acestei poveri.
11:00 (CineGold) – Zăpada neagră (r. Alina Simone, SUA – 2024). În disperare de cauză, o mamă dintr-un oraș minier din Siberia se transformă în jurnalistă și pornește o campanie media online pentru a-și ajuta comunitatea, dar atunci când începe să fie hărțuită de guvern, ea trebuie să ia o decizie. Parte din secțiunea Europa de Est.
13:00 (Astra Film Cinema) – Spre Vest, în Zapata (r. David Bim, Cuba – 2025). Cum poți trăi și acoperi nevoile materiale ale familiei, cu un copil, într-un sat din America Centrală, practicând meseria tradițională de vânător de crocodili cu mâna goală? Film parte din secțiunea Voci emergente.
13:30 (CineGold) – Dragul meu Theo (r. Alisa Kovalenko, Ucraina – 2025). Aflat în secțiunea Europa de Est, filmul ne dezvăluie povestea unei mame care, înrolată voluntar pe frontul din Ucraina, înregistrează un jurnal video pentru fiul ei de cinci ani și ne oferă o mărturie profundă și emoționantă a curajului, a maternității și a sacrificiului.
14:00 (Filarmonica de Stat Sibiu) – Ikea iubește lemnul (r. Tom Heinemann, Danemarca – 2024). Ikea, cel mai mare proprietar privat de păduri din țară, defrișează pădurile virgine ale României. Cum se taie cu „certificat” în inima Carpaților? Filmul, urmat de o sesiune Q&A la care va participa și regizorul, concurează în secțiunea competițională România și va putea fi văzut și online pe pagina de Facebook a festivalului și pe canalul de YouTube, aici: https://youtube.com/live/0-FZfwapZb0?feature=share
15:00 (CineGold) – Scrisori de pe Strada Lupului (r. Arjun Talwar, Polonia – 2025). Cuo proiecție anterioară sold out, filmul spune povestea unui imigrant indian care încearcă să își găsească un rost și să se adapteze vieții din Varșovia. El surprinde societatea poloneză într-un studiu subtil despre apartenență și acceptare. Film parte din secțiunea Europa de Est.
15:30 (Astra Film Cinema) – Kabul, între rugăciuni (r. Aboozar Amini, Olanda – 2025). Film parte din secțiunea Voci emergente, prin care înțelegem de ce băieții afgani, crescuți în mirajul spiritului taliban, ajung să creadă că scopul suprem al vieții lor e să împlinească voia lui Allah în misiuni ale războiului sfânt, devenind martiri sinucigași cu bomba.
16:00 (CineGold) – #savesorina (r. Marian Voicu, România – 2025). „Salvați-o pe Sorina!” scandau oamenii mobilizați printr-o amplă campanie de știri false – o manipulare în masă, devenită scandal național. Cine a creat această campanie și care au fost consecințele? Film parte din secțiunea România.
18:00 (Filarmonica de Stat Sibiu) – Gala de premiere AFF 2025
20:00 (CineGold) – Portretul unui tată confuz (r. Gunnar Hall Jensen, Norvegia – 2025). Un tată trebuie să înfrunte profunda tristețe asupra pierderii și să descopere ce înseamnă să fii cu adevărat părinte. Cum poate supraviețui iubirea atunci când copilul tău dispare, lăsând în urmă doar amintiri și întrebări fără răspuns?
20:00 (CineGold) – Ai încredere în mine (r. Joanna Ratajczak, Polonia – 2024). Un cuplu din Berlin alege să deschidă relația de cuplu, să navigheze între pasiune, compromis și limitele propriei conexiuni. Cum poate o relație să reziste când dorințele fiecăruia încep să schimbe tot ce credeau că știu despre iubire și încredere?
20:00 (Astra Film Cinema) – Poporul german (r. Marcin Wierzchowski, Germania – 2025). Cum e să trăiești cu familia ta în Germania, adaptându-te la viața din țara adoptivă, iar într-o zi copilul tău să fie ucis de un neonazist care urăște imigranții? Unul dintre acești copii uciși făcea parte din diaspora românească. Parte din secțiunea Voci emergente.
Toate detaliile despre programul Astra Film Festival, aici: https://astrafilm.ro/program/.
Bilete: https://astrafilm.ro/tickets/
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Foto: Marius Șumlea)
