Proiectul hidroenergetic Surduc–Siriu de pe râul Bâsca Mare – care curge în munții din județele Buzău și Covasna – a devenit unul dintre cele mai disputate dosare din energie și mediu din România. De ani de zile, conflictul dintre ONG-urile de mediu și autorități se poartă nu doar în spațiul public, ci mai ales în instanță. Miza nu este doar un baraj, ci o întrebare mai largă: cum împaci nevoia de energie cu protecția naturii și respectarea legii.
Pe 24 martie, Ministerul Mediului a pus în dezbatere publică pentru 10 zile noul acord de mediu acordat pentru acest proiect, despre care ONG-urile de mediu afirmă că ar putea lasă mii de oameni din zona fără apă, pentru o producție minimă de electricitate. Totodată, pune în pericol sitului Natura 2000 Penteleu.
Citește și: Acordul de mediu pentru hidrocentrala Surduc–Siriu, 10 zile în dezbatere publică
„Subiectul hidrocentralelor a fost prea mult timp politizat și aruncat în extreme pentru capital politic”, comenta ministra Mediului, Diana Buzoianu.
„Eu aleg să avem analize temeinice și să fie introduse toate condițiile prevăzute de lege pentru a ne asigura că locuitorilor din zonă nu le vor fi afectate viețile.
Da, se poate și crește capacitatea energetică a României. Dar se pot și proteja mediul și comunitățile din zonă”, conchide ministra într-o postare pe Facebook.
Replica organizațiilor neguvernamentale de mediu nu s-a făcut așteptată, și a fost extrem de critică, susținând în primul rând că noul acord de mediu nu ar fi nou, ci un „simulacru administrativ la Ministerul Mediului: acord de mediu ce are la bază studii „copy-paste” în proporție de 96%”.
„Deși instituția (Ministerul Mediului n.r.) a solicitat oficial revizuirea documentației la finele anului 2025, o analiză comparativă a textelor demonstrează că „actualizarea” este o farsă: versiunea 2025 este identică cu cea din 2024 în proporție de 96,4%” , sustin organizațiile semnatare: Comunitatea Declic, Asociația Social Culturală Tainița Baștinei, Asociația Agent Green, Valea Jiului Society, Asociația Ecolegal și Bankwatch România.
„(…) documentația girată de ministra Diana Buzoianu este un fals periculos: ignoră complet impactul asupra sitului Lunca Buzăului și exclude analiza asupra arinișului (habitat prioritar) și a zglăvoacei (specie protejată) din zona Penteleu. Practic, Ministerul Mediului propune un acord de mediu pe o evaluare care nu acoperă nici măcar un sfert din obligațiile legale, sacrificând biodiversitatea Munților Carpați pentru un proiect care este „cvasi-nefuncțional” conform specialiștilor.”
Roxana Pencea Brădățan, coordonatoare campanii Declic o acuză pe ministra Mediului, Diana Buzoianu că în acest caz ar fi „abandonat misiunea de protecție a ultimelor râuri libere, validând un proiect bazat pe date hidrologice învechite (1950-2007) și evaluări de mediu care ignoră realitatea climatică actuală”.
Organizațiile de mediu contestă din nou și utilitatea economică a proiectului, contribuția proiectului la sistemul energetic național fiind estimată la 0,28%.
Potrivit lectorului universitar Cornel Ilinca, citat de organizațiile de mediu, „proiectul nu poate fi clasificat ca „strategic” sau „de interes național” strict din perspectivă energetică. Capacitatea instalată de 55 MW și producția estimată (posibil redusă sub 100 GWh/an sub influența schimbărilor climatice) reprezintă o contribuție minoră la securitatea energetică națională. Criteriile tehnice relevante nu susțin această clasificare: proiectul nu acoperă vârfuri semnificative de consum, nu reduce dependența de importuri și implică riscuri hidrologice crescute. Alternativ, investiții în fotovoltaic/eolian/BESS oferă beneficii similare cu costuri și impact mult mai reduse”, afirmă expertul citat de organizațiile de mediu.
„Contribuția proiectului la sistemul energetic național este estimată la un insignifiant 0,28%. Prin semnarea acestui acord de mediu pe baza unui raport „reciclat”, Ministerul Mediului ignoră cu bună știință impactul ireversibil asupra siturilor Natura 2000 și a ecosistemelor acvatice și a comunităților locale din Plaiul Bâscilor.”
În consecință, organizațiile de mediu cer ministrei Mediului, Diana Buzoianu „să își asume responsabilitatea pentru acest eșec de management și să oprească distrugerea cursurilor de apă în numele unor proiecte care nu aduc nici siguranță energetică, nici respect față de bugetul național sau natura României”.
(Sursa foto: declic.ro)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
