Ilie Bolojan conduce un guvern de criză, forțat să facă reforme, și asta se vede din plin. Se vede mai ales din opoziția din sistem pe care a întâlnit-o, scrie Aktual24 într-o opinie.
De la reacția pe alocuri indecentă a CSM la tentativele de tergiversare și diluare a reformelor din companiile de stat la atacurile la adresa sa venite din mai multe zone simultan.
Pentru reamintire, guvernul Bolojan are mai puțin de o lună și jumătate de viață. Cu alte cuvinte, tensiunile abia încep. Atât tensiunile sociale, cauzate de măsurile de austeritate, cât mai ales tensiunile cu diferitele grupuri de interese. Unele puternice, implicate în sectoare importante din economia și sistemul de justiție. Paradoxul e că aceste grupuri au ramificații – sau butoane – atât în partidele așa-zise suveraniste cât și în interiorul coaliției de guvernare, incluzând aici PNL-ul lui Ilie Bolojan.
Peste câteva luni sau un an, această mișcare de opoziție față de reformele lui Bolojan va crește și se va amplifica. Cu efecte inclusiv în rândurile PSD și PNL. UDMR este oarecum neutru, iar USR are tot interesul să fie total de partea lui Bolojan.
În schimb, șeful guvernului mai are un aliat. O parte consistentă a societații. Cea mai implicată civic și politic parte a societății, provenind mai ales – dar nu exclusiv – din rândul oamenilor mai bine educați din mediul urban.
Continuarea, în Aktual24
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Foto: Administrația Prezidențială)
Motto:
„A administra ? Dar întrebatu-s-au vreunul din geniile universale ale liberalismului ce va să zică a administra ? Ce va să zică a privi bunăstarea populațiunii ca pe un lucru încredințat înțelepciuni și vegherii tale? Să gândești pentru cel ce nu gândește, să pui în cumpănă dările comunale, să le deschizi oamenilor ochii ca să nu puie dări peste dări, ba butucărit, ba stupărit, ba văcărit, ba câte comedii toate îi trec prin cap primarului pentru a stoarce și cea din urmă picătură de sânge din țăran!”
(Mihai Eminescu- ILUSTRAȚII ADMINISTRATIVE, în Timpul, decembrie 1877)
Orice asemănare cu situatia actuală din România nu-i deloc întâmplătoare. Guvernarea anterioară a adus România la cel mai mare deficit bugetar . Cu toate astea guvernul Bolojan nu a venit cu un semnal de diminuare a cheltuielilor de functionare a statului prin reducerea numărului de ministere. Dimpotrivă, s-a păstrat acelasi număr de 16 ministere la care s-au adăugat încă 5 vicepremieri. In schimb , pentru diminuarea deficitului bugetar guvernul a introdus noi poveri pe spinarea populației printr-un un pachet de măsuri fiscale bazat pe cresterea de taxe si impozite , începând din 1 august, 2025 .
Nimic despre reforme structurale profunde menite să ducă reducerea cheltuielior din sectorul bugetar. Una dintre aceste reforme este reorganizarea administrativă şi descentralizarea, despre care premierul Bolojan spune că aceasta nu poate fi făcută decât din 2028. Numai că pentru a putea fi aplicată din 2028 reforma administrativ-teritorială trebuie pregărită de pe acum. In acest sens există depus la parlament un proiect de reorganizare administrativ-teritorială a României pe structura regiunilor de dezvoltare:
(Vezi: https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf)
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
In România sunt 3.228 de unități administrativ-teritoriale (UAT), constând din 2.862 de comune, 216 orașe, 102 municipii, 41 de consilii județene și Primăria Capitalei cu cele șase primării de sector, dintre care doar o pătrime din acestea pot susține cheltuielile cu salariile exclusiv din venituri proprii, fără a lua în considerare si cheltuielile de funcționare.
De altfel, un prim pas a fost făcut in anul 2021, când a fost promulgată Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 122/2020 privind unele măsuri pentru asigurarea eficientizării procesului decizional al fondurilor externe nerambursabile destinate dezvoltării regionale în România (PL-x 507/08.09.2020), prin care cele 8 Agenții pentru Dezvoltare Regională din România devin Autorități de Management pentru Programele Operaționale Regionale începând cu exercițiul financiar următor:
1. Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est;
2.Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est;
3. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia;
4. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia;
5. Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest ;
6. Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest;
7.Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru;
8. Agenția pentru Dezvoltare Regionala București-Ilfov.
Astfel, cele 8 ADR-uri vor fi mai aproape de locuitorii regiunilor odată cu POR 2021-2027, cu urmatoarele avantaje:
-Mai puțină birocrație și perioade de așteptare mai scurte.
-ADR-urile se vor ocupa de gestionarea și implementarea proiectelor precum și de efectuarea plăților către beneficiari.
-ADR-urile vor elabora ghidurile de finanțare în funcție de nevoile dumneavoastră.
-Evaluarea și contractarea proiectelor va fi realizată la nivel regional.
In plus, prin reducerea numărului de judete s-ar reduce automat si numărul de prefecturi si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București, la numai 8 prefecturi cu prefecții numiți de Guvern și care sunt responsabili de conducerea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și altor organe ale administrației publice centrale în mai puține unități administrativ-teritoriale (mari județe).
Un bun început în acest sens este cel de la Ministerul Mediului prin reducerea numărului de Direcții Silvice Județene (ROMSILVA) de la 41 la 12:
(Vezi: https://cursdeguvernare.ro/reorganizare-romsilva-din-41-directii-raman-12.html)
Acest exemplu ar putea fi urmat si de celelalte ministere, prin reducerea numărului de direcții sau inspectorate județene.
In concluzie, reorganizarea administrativă şi descentralizarea trebuie pregărită si făcută etapizat de pe acum astfel încât să poată fi definitivată la alegerile din 2028.
(Vezi si: https://propolitica.ro/2025/06/30/sinteze-o-reforma-administrativ-teritoriala-care-sa-asigure-dezvoltarea-economica-si-sociala-a-tarii-pe-o-baza-sustenabila-este-obligatorie/)