Duminică, 1 iunie, are loc al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Polonia. Duminică, 25 mai, cu o zi înainte de a depune jurământul, Nicușor Dan, atunci încă președintele ales, a participat la Marșul Milionului de Inimi, de susținere al candidatului pro-european. Gestul este normal, având în vedere importanța scrutinului și istoria relațiilor bilaterale.
Relații lungi, lăsate cumva în planul secund
Din punct de vedere istoric, primele relații bilaterale au fost cele dintre Polonia si Moldova, relații fluctuante. În 1683, regele polonez Jan Sobieski a salvat Viena de turci. Armata aliată a coborât de pe dealul Kahlenberg de lângă Viena pe 12 septembrie. Se spune că a fost cea mai mare șarjă de cavalerie din istorie, vreo 20.000 – 30.000 de călăreți. A fost prima dată când Polonia a salvat Europa de invadatorii estici.
Este ilustrativ ce a spus după sfârșitul bătăliei, „Deus Vincit – Dumnezeu a învins”. Atunci, voievozii Moldovei și ai Țării Românești au luptat, în calitate de vasali, în tabăra turcilor. Din aceste evenimente istorice se inspiră opera lui Costache Negruzzi, „Sobieski și românii ”.
Polonia a avut una dintre cele mai bune constituții în 1791. Ulterior, după dispariția statului polonez, mulți polonezi s-au refugiat la noi.
România se poate mândri cu multe personalități remarcabile de origine poloneză. Ne referim aici la Ciprian Porumbescu, Leonard Mociulschi, Henri și Stanislav Cihoski, Victor Dombrovschi, etc.
În perioada interbelică, relațiile bilaterale au fost foarte bune până la sfârșitul anilor ’30, adică până la moartea lui Joszef Pilsudski. În 1939, când Polonia a fost atacată concomitent de Germania și URSS, România a acordat azil polonezilor. O mare parte din armata, guvernul și tezaurul polonez au trecut pe la noi, de unde au ajuns în Franța și Marea Britanie. România a fost singurul vecin al polonezilor care i-a ajutat.
În perioada comunistă, Polonia a fost un exemplu pentru noi în ceea ce privește rezistența împotriva dictaturii comuniste. Rolul principal l–a avut biserica catolică. La noi biserica ortodoxă a colaborat în mare măsură cu regimul comunist, iar în zilele noastre susține politicieni extremiști.
Un rol esențial în colapsul comunismului l-au avut Lech Walesa și sindicatul Solidaritatea. Terapia de șoc aplicată de Leszek Balcerowicz, imediat după căderea comunismului, pentru a transforma economia de comandă într-una de piața, a fost dură la început, cu efecte sociale și economice dramatice, dar benefică pe termen lung. Noi, în acea perioadă, „nu ne–am vândut țara”, am dat–o pe degeaba. Polonia a aderat înainte noastră la NATO și la UE.
Ce urmează?
O serie de greșeli politice au împins însă Polonia în situația de azi. Este de apreciat participarea președintelui Nicușor Dan la mitingul de susținere a candidatului pro–european.
Polonia și România trebuie să fie arcul geopolitic al apărării Europei împotriva Rusiei. Asta este și miza alegerilor prezidențiale din cele 2 țări.
După ce am vazut mitingul de duminică de la Varșovia, sunt convins de victoria primarului Varșoviei.
În încheiere, redau unele din primele cuvinte rostite de papa Ioan Paul al II lea, în prima sa vizită în țara sa natală în calitate de suveran pontif, în iulie 1979:
„Fie să se pogoare Duhul Sfânt,
Să se pogoare asupra acestei țări,
Să se pogoare asupra lumii.”
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
