Pasul spre Mercosur: Cum se poziționează Bolivia în centrul economiei regionale
Mercosur este un bloc economic format din Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay, înființat în 1991, care funcționează ca o uniune vamală care permite libera circulație a bunurilor, serviciilor și persoanelor în regiune. Uniunea Europeană și Mercosur au semnat oficial acordul istoric de liber schimb pe data de 17 ianuarie 2026 în Asuncion, Paraguay, deși țări din blocul comunitar european precum Franța, doresc să-l blocheze.
Bolivia este una din țările cu potențial economic mare care aderă la Mercosur, interesul fiind unul structural și geografic. Pe lângă rezervele de litiu, despre care vom discuta mai târziu, piața de desfacere pentru gaze este, de asemenea, importantă. Argentina și Brazilia sunt principalii clienți istorici ai Boliviei pentru gazele naturale, iar statutul de membru i-ar oferi o poziție mai sigură în negocierile comerciale pe termen lung. De asemenea, ca țară fără ieșire la mare, Bolivia depinde de vecinii săi pentru accesul la porturile de la Atlantic (prin sistemul fluvial Paraguay-Paraná) și la rețelele feroviare regionale.
Statutul de membru deplin le-ar oferi bolivienilor dreptul de a lucra și de a locui în țările Mercosur mult mai ușor, lucru esențial având în vedere diaspora boliviană masivă din Argentina și Brazilia pe motive economice. Chiar dacă există o diaspora mare, este foarte dificil pentru cetățenii bolivieni să iasă din țară. De asemenea, integrarea i-ar oferi Boliviei un vot egal la masa deciziilor continentale, ieșind dintr-o anumită izolare diplomatică în care s-a aflat periodic datorită situației politice și economice.
De ce este greu pentru cetățenii Boliviei să iasă de pe teritoriul țării
Există o criză severă de lichiditate valutară care a început în 2023 și s-a agravat în 2024-2025: Banca Centrală a Boliviei a rămas aproape fără dolari cash. Din acest motiv, băncile comerciale au primit instrucțiuni (oficiale sau tacite) să limiteze drastic ieșirile de capital. Astfel, s-au impus limite zilnice sau lunare foarte mici (uneori sub 100-200 USD) pentru cumpărături online sau plăți în străinătate. Dacă vrei să cumperi ceva de valoare mare, tranzacția este pur și simplu respinsă pentru că banca nu are dolari să deconteze plata către Visa sau Mastercard. Cursul oficial este fixat la aproximativ 6,96 BOB/USD, dar pe stradă dolarul se vinde mult mai scump. Din această cauză, nimeni nu vrea să folosească dolari la cursul oficial, iar băncile blochează operațiunile mari pentru a opri specula și fuga capitalului.
Chiar și firmele mari au dificultăți în a plăti furnizorii externi, ceea ce a dus la cozi la combustibil și scumpiri, alimentând un cerc vicios de neîncredere în sistemul bancar. Aceste crize duc la greve naționale care se manifestă în blocaje ale traficului în orașe sau în exteriorul lor; companiile de transport nu mai operează nici rute normale de călători, nici de mărfuri.
Infrastructura este de asemenea precară în zonele de munte în sezoanele ploioase făcând deplasările cu atât mai dificile.
Filmu din La Paz cu blocada – link pt wetransfer
Goana după litiu: Salvare financiară sau condamnare ecologică?
În contextul penuriei de dolari, guvernul bolivian vede litiul ca pe noul „aur alb” care poate salva economia, înlocuind treptat gazele naturale ale căror producție a scăzut drastic. Asta deoarece, Bolivia este numărul unu în lume în ceea ce privește resursele de litiu, fapt care pune o pune pe harta strategică a lumii în acest moment într-un punct focal. Probabil vom asista în curând la situații precum cea din Venezuela unde mari puteri se vor concentra pe Bolivia pentru acapararea posibilității exploatării acestor resurse, tot mai râvnite în ultimii ani de către producători de baterii și alte produse pe bază de litiu.
În ceea ce privește protecția mediului însă, Bolivia are probleme grave deoarece unele părți din ariile protejate sunt incendiate (practică foarte populară și în alte țări din Mercosur), iar terenurile sunt transformate în parcele agricole unde se cultivă produse gata pentru export. Spre exemplu, în 2019, 2 milioane ha de pădure au fost arse, multe dintre ele din parcuri naturale fiind afectată iremediabil zona verde și biodiversitatea.
Iar în ceea ce privește exploatarea litiului, care este și mai nocivă în relația cu mediul, Rusia și China joacă rolul unui „salvator” al economiei Boliviei. Cu toate acestea, cetățenii bolivieni au cardurile blocate și cumpărătrile și posibilitățile de dezvoltare sunt reduse drastic.
Rosatom (Rusia) construiește centre de cercetare nucleară și investește în extragerea litiului prin tehnologii noi (EDL), oferind Boliviei o „gură de aer” tehnologică în schimbul controlului asupra resurselor. În același timp, Consorțiul CBC al Chinei, injectează miliarde de dolari direct în infrastructura minieră, acceptând plăți în Yuani, ceea ce permite guvernului de la La Paz să continue schimburile comerciale fără să aibă nevoie de dolari cash.
Astfel, profitând de penuria de dolari, cele două puteri obțin contracte pe zeci de ani pe care Bolivia, aflată în criză, nu are puterea să le negocieze în condiții de egalitate. Și deoarece, rezervele de dolari sunt la pământ, guvernul președintelui Rodrigo Paz, a început să împingă utilizarea Yuanului chinezesc pentru comerțul exterior. Astfel, Banca Unión și Banco de la Nación au început deja să proceseze tranzacții direct în yuani pentru a ocoli necesitatea dolarului, China devenind principalul investitor în extracția litiului bolivian. Astfel, plata importurilor de utilaje sau bunuri chinezești direct în moneda lor scade presiunea pe rezervele Băncii Centrale, făcând Bolivia una dintre țările dependente economic de aceasta.
Deși pentru bolivieni este dificil să traverseze granița fie și până în Brazilia, pentru chinezi care au afaceri în țările din America de Sud, există deja o rută foarte populară care merge din Argentina (Buenos Aires), sau Brazilia (Sao Paolo) – până în Shanghai cu avioane de linie europene.
Porongo și achachairu: Comorile naturale ascunse într-o lume izolată de piața disperată a economiei
Porongo este o zonă urbană mică, în departamentul Santa Cruz, chiar peste râu de orașul Santa Cruz de la Sierra, al 2-lea cel mai mare oraș din Bolivia. Aflat în zona periurbană, Porongo este o combinație de rural cu zonă rezidențială de lux, unde se face și agricultură.
Pentru a explora zona, un Uber reprezintă cea mai eficientă variantă de transport. Traseul trece pe lângă piața din nordul orașului Santa Cruz, un loc bogat în produse locale, dar care necesită prudență după lăsarea serii. Drumul continuă pe lângă dunele de nisip „Lomas de Arena”, o zonă transformată recent într-un punct de interes turistic, și pe lângă malurile râului Pirai, unde s-a stabilit recent o pătură socială mai înstărită.
Această tranziție prin spații atât de diverse, unde clima și geografia se schimbă dramatic la distanțe mici, face din Bolivia una dintre regiunile cu cea mai bogată biodiversitate din lume. Porongo, o localitate extrem de apreciată de locuitorii din Santa Cruz, care vin aici duminica pentru liniștea socială a zonei, are o climă tropicală caldă, cu sezon umed pronunțat sol fertil, bun pentru fructe tropicale, ferme mici și medii orientate spre horticultură.
În centrul localității se află o biserică veche din lemn, iar farmecul locului este dat de contrastul dintre străduțele în curs de asfaltare și cele pavate. Un detaliu pitoresc al zonei este faptul că, în fața caselor vechi, localnicii vând achachairu, un fruct simbol al orașului și al Boliviei.
Achachairu (Garcinia humilis) este un fruct originar din Amazonia boliviană. Seamănă ca formă cu mangosteen-ul, dar e mai mic și are coajă portocalie groasă, o pulpă albă dulce-acrișoară și o aromă foarte apreciată. Achachairu e considerat un fruct premium în Bolivia. Se consumă proaspăt, dar și în: sucuri, înghețată, lichior sau dulciuri artizanale. Porongo e una dintre regiunile unde cultura de achachairu a fost promovată organizat. Există plantații comerciale, nu doar copaci izolați.
Achachairu are câteva caracteristici economice interesante: copacul e rezistent și relativ ușor de întreținut, produce stabil după maturizare iar durata de viață a plantației e lungă necesitând investiție inițială, dar costuri mici ulterior. Bolivia a încercat să promoveze achachairu ca „fruct național exotic”, dar producția e încă mică la scară globală. Fructul procesat ar avea potențial mare în caz de export. Avantajele pentru export există și ele deoarece aeroportul Viru Viru din Santa Cruz este aproape, accesul rutier este bun și zona este stabilă agricol.
Achachairu ar fi un exemplu bun pentru strategia Mercosur pentru că întruchipează exact logica integrării regionale: un produs agricol de nișă care nu are forță singur pe piața globală, dar devine competitiv prin acces la o piață regională mare și la infrastructură industrială mai dezvoltată, în special cea braziliană.
Pentru Bolivia, dezvoltarea lanțului de producție al achachairu ar însemna mai mult decât export agricol brut: ar stimula agro-industria, logistica frigorifică, certificările sanitare și brandingul de origine. Asta mută valoarea adăugată din zona primară (agricultură simplă) în zona industrială și comercială, generând locuri de muncă mai bine plătite și know-how tehnologic. Un astfel de model ajută economia boliviană să iasă din dependența de materii prime clasice și să construiască exporturi cu identitate proprie.
În plus, achachairu are potențialul de a deveni un simbol gastronomic național, iar produsele cu identitate culturală puternică tind să creeze ecosisteme economice durabile în jurul lor — turism, gastronomie, antreprenoriat local.
Arborele de achachairu, Porongo, Bolivia, ianuarie 2026
Bar într-o livadă de achachairu, Porongo, Bolivia, ianuarie, 2026.
Bar, într-o livadă de achachairu, Porongo, Bolivia, ianuarie, 2026.
Achacachairu de vânzare, Porongo, Bolivia, ianuarie 2026.
Porongo, centru, Bolivia,ianuarie 2026
Biserica din Porongo, Bolivia, ianuarie 2026.
Porongo, Bolivia, ianuarie 2026
Vânzătoare de fructe, drumul național care duce dinspre Santa Cruz spre Samaipaia, Bolivia ianuarie 2026
Porongo, Bolivia, ianuarie 2026.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
