Pe 19 ianuarie 2026, într-o mișcare care a amplificat incertitudinea pe flancul estic al NATO, președintele Rumen Radev și-a anunțat demisia. Gestul său aruncă Bulgaria spre al optulea rând de alegeri din aprilie 2021 până în prezent,un record de instabilitate pentru o țară membră UE aflată în prima linie a flancului estic.
În timp ce scena politică de la Sofia pare să fi intrat într-un nou episod de impas politic, relația cu România traversează una dintre cele mai active perioade din ultimele trei decenii. În umbra scandalurilor politice care au paralizat formarea unui guvern stabil, birocrația tehnică și instituțiile financiare au rămas relativ stabile, pe baza unor reguli deja fixate.
Un exemplu concret s-a văzut la finalul lui 2025, când, după ani de negocieri blocate în logica „dinte pentru dinte”, Sofia și Bucureștiul proiectul strategic „Fast Danube 2” și construcția de noi poduri peste Dunăre. Imaginea de ansamblu sugerează că anumite mecanisme instituționale pot continua să funcționeze chiar și atunci când scena politică este fragmentată.
O birocrație sănătoasă
Timp de decenii, Bucureștiul și Sofia au negociat dificilele dosare ale Dunării. Discuțiile despre poduri și dragare au fost influențate de percepții și temeri reciproce, chiar dacă nu erau neapărat concluzii economice certe.
La București a existat, în anumite momente, teama că mai multe poduri peste Dunăre ar putea facilita descărcarea mărfurilor în porturile bulgărești de la Marea Neagră, precum Varna și Burgas și transportarea lor spre piețele din vestul Europei.
La Sofia a persistat reticența față de dragarea șenalului, pe ideea că aceasta ar putea crește competitivitatea porturilor românești de pe Dunăre în raport cu cele bulgărești, care sunt mai dezvoltate.
La finalul lui 2025, în plină criză politică, administrația bulgară a făcut pasul decisiv și a ratificat acordul pentru proiectul „Fast Danube 2”. Proiectul este co-finanțat din fonduri europene și urmărește îmbunătățirea condițiilor de navigație, cu ținta de a asigura navigabilitatea pentru aproximativ 340 de zile pe an pe sectorul comun româno-bulgar . În schimb, România a primit undă verde pentru studiile de fezabilitate ale noilor poduri, inclusiv Giurgiu-Ruse 2. Faptul că aceste dosare grele s-au închis în timp ce miniștrii erau interimari demonstrează că, atunci când mizele de securitate sunt mari, administrația poate ignora zgomotul politic.
Bulgari și nenumărate alegeri
Criza politică de la Sofia nu a apărut peste noapte. Ea durează din aprilie 2021, când dominația partidului GERB ,condus de Boyko Borissov, s-a fracturat fără ca forțele reformiste PP-DB să reușească să preia controlul total.
GERB: „Cetățeni pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei”. Partidul a fost fondat în 2006, în jurul lui Boiko Borisov. Este un partid pro-UE, de centru-dreapta, dar mai degrabă pragmatic decât doctrinar.
PP-DB: PP =„Continuăm Schimbarea” (2021) iar DB = „Bulgaria Democrată” (2018). Împreună, PP-DB funcționează ca o platformă comună pro-reformă și pro-occidentală, create explicit ca alternativă la GERB.
Rezultatul a fost o succesiune de scrutinuri și negocieri eșuate pentru guvernare iar Bulgaria se îndreaptă acum spre a opta rundă de alegeri în ultimii patru ani, într-un ciclu rar întâlnit într-un stat membru UE.
În acest context, rolul președintelui Rumen Radev a crescut. Fost comandant al Forțelor Aeriene, a avut un rol central în guvernarea interimară, prin numirea repetată a cabinetelor interimare. Anunțul demisiei vine pe fondul unei scăderi a participării electorale. Dacă în aprilie 2021 prezența la vot era de aproape 50%, în 2024 ea a coborât spre niveluri de aproximativ o treime–două cincimi din electorat, potrivit datelor oficiale.
Pe fondul scăderii participării, partidele pro-europene au rămas blocate în dispute și formule de coaliție fragile. Coaliția euro-atlantică dintre GERB și reformiștii PP-DB ,cunoscută ironic la Sofia drept „Sglobka” sau „Însăilarea”,s-a prăbușit sub greutatea acuzațiilor reciproce de corupție.
În paralel, partidul naționalist Vazrazhdane a crescut în vizibilitate și sprijin, alimentând dezbaterea despre direcția externă a Bulgariei. O eventuală intrare a lui Radev în politica de partid ar putea reorganiza o parte din electoratul eurosceptic și anti-NATO, cu efecte directe asupra orientării Bulgariei în regiunea Mării Negre.
Paradoxul economic
La prima vedere, o țară care a trecut prin opt runde de alegeri și guverne interimare în patru ani ar putea părea vulnerabilă economic. Totuși, inflația s-a temperat față de vârfurile din 2022–2023, datoria publică a Bulgariei a fost a doua cea mai mică din UE la finalul lui 2024,după Estonia, iar salariile au continuat să crească, inclusiv în 2024 și în prima jumătate din 2025.
Un factor important este cursul fix leva-euro, care impune disciplină monetară și limitează spațiul pentru derapaje. Explicația ține de sistemul monetar construit după criza financiară din 1996–1997. În timp ce România operează cu un regim de curs flotant, Bulgaria funcționează din 1997 cu un consiliu monetar,mai exact leva a fost legată inițial de marca germană, apoi de euro, iar cursul a rămas fix (1 EUR = 1,95583 BGN) .
Acest mecanism a redat stabilitatea în anii de haos politic. Indiferent de promisiunile din campaniile electorale, spațiul de manevră a rămas limitat, pentru că regimul de consiliu monetar restrânge politica monetară. Iar după mai multe amânări în anii anteriori, Bulgaria a intrat, în cele din urmă, în zona euro la 1 ianuarie 2026.
Demisia lui Radev deschide o nouă etapă de incertitudine politică la Sofia, iar un eventual proiect politic care atrage electoratul nemulțumit și segmente eurosceptice ar putea schimba prioritățile guvernării. Pentru România, întrebarea rămâne una pragmatică. Vor merge mai departe proiectele convenite în 2025, FAST Danube 2 și conexiunile peste Dunăre, sau se revine la logica blocajelor? Diferența dintre stabilitate și instabilitate se vede uneori în șantiere care încep sau rămân pe hârtie.
Citește și: Primul spital din România care are un cabinet stomatologic pentru copii
Articol scris de Diana-Miruna Popovici
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Sursa foto: Agerpres
