Rolul parlamentelor naționale în procesul legislativ al Uniunii Europene ar putea fi întărit. Un raport adoptat la Bruxelles propune extinderea termenului de analiză a proiectelor de lege, crearea unui hub digital pentru subsidiaritate și introducerea unui „cartonaș verde” care ar permite inițiative legislative comune între statele membre – o măsură menită să aducă decizia europeană mai aproape de cetățeni.
Raportoarea Marieke Ehlers (PfE, Țările de Jos) a explicat că „acțiunea Uniunii Europene trebuie să respecte întotdeauna principiile subsidiarității și proporționalității, asigurând că deciziile se iau cât mai aproape de cetățeni și doar acolo unde valoarea adăugată a nivelului european este reală. Mai puțină birocrație și mai multă democrație înseamnă o Europă mai legitimă și mai eficientă.”
„Patrioții pentru Europa” (Patriots for Europe – PfE), din care face parte Ehler, este al treilea cel mai mare grup din legislativul european . Situat între conservatorismul naționalist și extrema dreaptă, reflectă influența în creștere a curentului eurosceptic în instituțiile Uniunii Europene.
A fost fondat în iunie 2024 de premierul ungar Viktor Orbán (Fidesz), pe atunci fostul premier ceh Andrej Babiš (ANO 2011) și liderii Partidului Libertății din Austria (FPÖ). Reprezentanții celor trei partide fondatoare au semnat documentul intitulat „Manifest patriotic pentru viitorul Europei”, care conturează direcțiile ideologice ale alianței: slăbirea Uniunii Europene, promovarea identității culturale europene, opoziția față de imigrația ilegală și revizuirea Pactului Verde European. Intre timp, grupului i s-au mai alăturat partide influente europene, începând cu „Adunarea Națională” ( Rassemblement National) din Franța, condus până în 2022 de Marine Le Pen.
Ce prevede raportul
Raportul, adoptat cu 17 voturi pentru, 13 împotrivă și nicio abținere, propune extinderea termenului actual de opt săptămâni pentru controlul subsidiarității la 12 săptămâni, oferind parlamentelor naționale mai mult timp pentru a examina propunerile legislative ale Comisiei.
Raportul mai prevede crearea unui „hub unic pentru subsidiaritate”, o platformă digitală unde pot fi trimise opiniile parlamentelor și unde vor fi monitorizate răspunsurile Comisiei.
Alte propuneri includ organizarea unei „Săptămâni Europene” anuale, în care eurodeputați, parlamentari naționali și regionali, precum și reprezentanți ai Comisiei să discute direct dosarele legislative în curs, și întâlniri trimestriale informale între MEPs și parlamentari din statele membre.
Eurodeputații propun introducerea unui mecanism numit „cartonaș verde” (green card), care ar permite parlamentelor naționale să aibă un rol proactiv, putând lansa inițiative legislative comune la nivel european. Mecanismul ar completa actualele proceduri ale cartonașului galben și portocaliu, care oferă doar un rol de avertizare atunci când o propunere a Comisiei este considerată contrară principiului subsidiarității.
De asemenea, raportul sugerează explorarea utilizării inteligenței artificiale pentru a sprijini analiza juridică și compararea rapidă a competențelor între nivelul național și cel european.
Raportul subliniază că, deși tratatele europene consacră deja rolul parlamentelor naționale în supravegherea subsidiarității, mecanismele actuale sunt folosite rar. Întărirea acestui control ar contribui la creșterea transparenței și a încrederii publicului în procesul legislativ european, în special într-un context în care cetățenii cer mai multă responsabilitate democratică din partea instituțiilor UE.
Raportul urmează să fie dezbătut în sesiunea plenară a Parlamentului European din 24–27 noiembrie 2025, la Strasbourg. Eurodeputații speră ca recomandările să fie integrate în activitatea viitoare a Comisiei Europene, inclusiv în procesul de simplificare legislativă și în definirea bazei juridice adecvate pentru fiecare propunere.
Pentru România, noile propuneri ar întări rolul Parlamentului României în procesul decizional european, oferindu-i mai mult timp și instrumente pentru a analiza compatibilitatea inițiativelor UE cu competențele naționale. De asemenea, participarea la un hub unic de subsidiaritate ar facilita comunicarea directă între București și Bruxelles, reducând întârzierile procedurale. Un mecanism de tip „cartonaș verde” ar permite României, alături de alte parlamente naționale, să propună inițiative legislative comune în domenii de interes, precum securitatea energetică sau politica de coeziune.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Sursă foto: Facebook/ Comisia Europeană în România
