Factorul uman, controlul uman, cu toată doza de subiectivitate pe care o aduce, trebuie să rămână central și dominant în orice raport de muncă, chiar când o parte din munca de „management al personalului”, renumitul HR (adică Human Resources), este lăsat pe seama algoritmilor.
În consecință, Parlamentul European solicită Comisiei Europene să propună un cadru legislativ care să garanteze controlul uman asupra deciziilor esențiale din relațiile de muncă. Eurodeputații avertizează că utilizarea algoritmilor în angajare, salarizare sau concediere nu trebuie să submineze drepturile lucrătorilor, protecția datelor personale și responsabilitatea umană, într-un context în care milioane de angajați din UE sunt deja afectați de sisteme automate de monitorizare și evaluare.
Raportul, adoptat cu 451 de voturi pentru, 45 împotrivă și 153 de abțineri, subliniază că, deși utilizarea algoritmilor poate contribui la optimizarea proceselor de lucru, aceasta nu trebuie să conducă la pierderea controlului uman asupra deciziilor care afectează direct viața profesională a angajaților. Eurodeputații cer ca toate deciziile luate sau susținute de sisteme algoritmice să fie supuse supravegherii umane.
Cine angajează, promovează, sancționează sau concediază?
Parlamentul solicită ca deciziile privind inițierea sau încetarea raportului de muncă, reînnoirea contractelor, modificarea remunerației sau aplicarea sancțiunilor disciplinare să fie luate exclusiv de persoane și să poată fi revizuite. În cazul în care un lucrător consideră că drepturile sale au fost încălcate printr-o decizie algoritmică, acesta ar trebui să aibă dreptul de a cere o evaluare și, dacă este cazul, modificarea sau chiar oprirea sistemului utilizat.
Un alt pilon central al propunerii îl reprezintă transparența. Angajații ar trebui să fie informați cu privire la modul în care sistemele algoritmice influențează condițiile de muncă, ce tipuri de date sunt colectate sau prelucrate și cum este asigurat controlul uman.
De asemenea, lucrătorii ar urma să fie consultați atunci când aceste sisteme sunt utilizate pentru alocarea sarcinilor, evaluarea performanței, stabilirea programului de lucru sau a remunerației.
În materie de protecție a datelor, Parlamentul cere interdicții explicite privind prelucrarea informațiilor extrem de sensibile. Eurodeputații solicită interzicerea utilizării datelor privind starea emoțională, psihologică sau neurologică a lucrătorilor, a conversațiilor private, a localizării în afara orelor de lucru, a activităților desfășurate în timpul liber și a datelor legate de apartenența sindicală sau negocierea colectivă.
Comisia Europeană are acum trei luni pentru a răspunde oficial solicitării Parlamentului, fie prin anunțarea intenției de a prezenta o propunere legislativă, fie prin explicarea motivelor pentru care nu va urma această cale.
Managementul algoritmic se referă la utilizarea sistemelor automate pentru monitorizarea, evaluarea și coordonarea muncii, practică devenită tot mai răspândită în platformele digitale, logistică, retail și servicii.
Parlamentul estimează că până la 200 de milioane de lucrători din UE ar putea fi afectați de astfel de sisteme, ceea ce transformă subiectul într-unul cu impact sistemic asupra pieței muncii europene.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Parlamentul European / Facebook)
