Potrivit datelor oficiale, în România, o femeie este ucisă aproape în fiecare săptămână, iar numărul femicidelor raportate în 2025 a ajuns deja la 51. În pofida acestor cifre alarmante, crima de „femicid” nu există în Codul Penal. La acest capitol, România este regula, nu excepția în Uniunea Europeană. Există numai trei excepții: Cipru, Malta și Italia.
Joi, 13 noiembrie, Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să introducă în legislația europeană măsuri consolidate împotriva violenței de gen, inclusiv recunoașterea femicidului ca infracțiune distinctă, definirea violului pe baza consimțământului și includerea violenței de gen pe lista infracțiunilor europene. Solicitările fac parte din raportul adoptat de plen, care invită Comisia să prezinte o strategie ambițioasă pentru egalitatea de gen 2026–2030.
Parlamentul European solicită Comisiei recunoașterea femicidului drept infracțiune separată în legislația UE, definindu-l ca uciderea unei femei sau fete din motive legate de gen. Raportul nu detaliază justificări suplimentare, însă această solicitare urmărește să ofere un cadru juridic european care să reflecte specificitatea acestui tip de crimă. În prezent, femicidul este tratat diferit de statele membre, fiind încadrat, de cele mai multe ori, la categoria generală de omor.
Definirea femicidului într-o categorie penală separată ar ajuta la colectarea uniformă a datelor la nivelul tuturor statelor membre. O definire comună ar putea facilita cooperarea judiciară între state, ar permite statistici comparabile și ar sprijini dezvoltarea unor politici de prevenție adaptate, în condițiile în care cazurile de violență extremă împotriva femeilor sunt subraportate sau clasificate neuniform.
Eurodeputații solicită o definiție europeană armonizată a violului, bazată pe consimțământ. În raport, această cerere este formulată prin necesitatea unei „definiții a violului bazate pe consimțământ”.
În acest fel, lipsa consimțământului ar deveni criteriul central, nu dovada violenței fizice. În mai multe state membre, legislația încă se bazează pe criterii depășite, ceea ce duce la situații în care victimele care nu pot opune rezistență fizică – din cauza șocului, inconștienței, constrângerii psihologice sau paraliziei induse de frică – nu sunt protejate corespunzător. O armonizare la nivel european ar reduce aceste discrepanțe și ar asigura un standard minim comun de protecție.
Parlamentul solicită Comisiei să prezinte Consiliului o propunere pentru includerea violenței de gen în lista infracțiunilor europene („eurocrimă”), alături de terorism, trafic de persoane sau criminalitate informatică. Documentul precizează că această categorie trebuie tratată ca o „infracțiune deosebit de gravă la nivelul UE, cu o dimensiune transfrontalieră”.
Includerea violenței de gen în lista infracțiunilor UE ar oferi Uniunii baza juridică necesară pentru a adopta legislație armonizată și obligatorie pentru toate statele membre. Această listare are ca efect standardizarea sancțiunilor, a procedurilor de cooperare și a măsurilor de protecție. Violența de gen are componente transfrontaliere – precum traficul de persoane, abuzurile online și situațiile în care victimele se deplasează între state – ceea ce face dificilă intervenția strict la nivel național.
Citește și: Bruxelles ar vrea asigurări: Ucraina, lovită de cel mai grav scandal de corupție
Drum legislativ lung, dar nu lipsit de șanse reale
Raportul adoptat este un raport de inițiativă (INI), ceea ce înseamnă că nu modifică legislația, dar stabilește poziția oficială a Parlamentului și solicită formal Comisiei să acționeze în domeniile menționate. Conform procedurilor UE, Comisia va răspunde în scris și poate decide dacă include solicitările în viitoarea Strategie pentru Egalitatea de Gen 2026–2030 sau dacă inițiază propuneri legislative.
În mod obișnuit, astfel de rapoarte constituie punctul de plecare pentru posibile inițiative legislative, în funcție de fezabilitatea juridică și sprijinul politic al statelor membre.
Raportul a fost redactat de Marko Vešligaj (S&D, Croația), responsabil pentru negocierea textului și prezentarea lui în plen. După adoptare, acesta a declarat: „Odată cu adoptarea acestui raport, Parlamentul European se situează ferm de partea tuturor femeilor și fetelor… este momentul să acționăm și să garantăm egalitate, siguranță și libertate pentru toți cetățenii din UE.”
(Sursa foto: Parlamentul European / Facebook)
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
