În noiembrie 2015 apărea primul sezon al celebrului serial satiric „În slujba poporului” cu actorul ucrainean de limbă rusă (pe atunci) Volodimir Zelenski în rolul principal. În serial, Zelenski este un profesor de istorie care candidează la președinție și o câștigă, cu promisiunea de a curăța țara de corupție.
În timpul campaniei prezidențiale din 2019, viața a bătut filmul.
Intrarea spectaculoasă a președintelui Zelensky pe scena politică a promis combaterea corupției și reconcilierea cu Rusia. Războiul l-a transformat într-un lider și mai popular. Însă scandalurile interne i-au umbrit imaginea. Mai jos, povestea mandatului său, redată prin fragmente din declarațiile sale.
„La putere trebuie să vină oameni care să servească poporul”
Ucraina trecuse prin cinci președinți și aproape trei decenii de independență în 2019, dar vestigiile vechiului sistem continuau să se facă simțite. Transparency International clasa țara pe locul 126 din 180 conform indicelui de percepție al corupției. Situația frământa deplin societatea.
Cu patru ani înainte, serialul În slujba poporului debuta cu un discurs pasionant al personajului principal, un profesor de istorie care urma să devină președinte după ce tirada plină de injurii împotriva corupției devine virală: „De ce toți oamenii cinstiți sunt proști, iar cei deștepți sunt hoți?”, striga personajul jucat de Zelenski. „Ce fel de oameni suntem noi, de votăm în continuare pentru acești mincinoși nenorociți, știind că sunt escroci?” Personajul urma să petreacă următorii ani înfruntând corupția profund înrădăcinată în clasa politică ucraineană.
Succesul rolului s-a răsfrânt asupra actorului însuși. Candidatura lui Zelenski la președinție părea să ducă în realitate premisa absurdă a serialului. Dar platforma pe care candida era cât se poate de serioasă. Trei promisiuni au stat la baza campaniei sale: să pună capăt conflictului cu Rusia în regiunea estică Donbas, să pună capăt domniei oligarhilor și să elimine (reducă drastic) corupția și sărăcia. Alegătorii dezamăgiți de status quo i-au garantat o victorie zdrobitoare, cu 73% din voturi.
Dar odată ajuns la putere, realitățile guvernării au început să erodeze imaginea de luptător împotriva sistemului. O criză energetică, devastarea sistemului de sănătate de către pandemie, o economie în dificultate și războiul din estul Ucrainei cu separatiștii susținuți direct de Rusia au încetinit procesul de reformă.
Sprijinul popular prealabil invaziei reflecta o stare de resemnare: în decembrie 2021, doar 31% din ucraineni aprobau mandatul lui Zelenski. Situația urma să se înrăutățească: în timp ce cea mai dificilă provocare a președintelui din serial era lupta împotriva corupției, președinția reală a lui Zelenski devenea lupta pentru supraviețuirea națională. După săptămâni în care a refuzat să creadă avertismentele serviciilor americane și britanice de informații care anunțau o invazie iminentă, în dimineața de zilei de 24 februarie 2022 destinul personal al lui Zelenski și odată cu el cel al Ucrainei s-a schimbat.
„Lupta e aici; am nevoie de muniție, nu de o cale de scăpare”
Forțele rusești erau așteptate să avanseze rapid către capitală, iar SUA îi oferise șansa de a fi evacuat. Refuzul a venit ca un șoc.
Putin mizase pe fuga lui și pe capitularea rapidă a țării. Zelenski știa că atitudinea sa se va reflecta în spiritul țării; „dacă nu sunt aici, oamenii vor înceta să mai lupte.” Ucrainenii aveau nevoie de un erou în spatele căruia să se ralieze, iar comunitatea internațională de o figură simbolică care să personifice rezistența ucraineană în fața agresiunii rusești și determinarea de a nu ceda.
Videoclipurile realizate imediat după invazie pentru a arăta că se afla într-adevăr în Kyiv s-au transformat în adrese video zilnice. Era neobișnuit pentru un președinte ucrainean să fie atât de deschis și transparent, iar poporul își arăta aprecierea; după primele săptămâni ale invaziei, rata sprijinului popular se ridica la 91%.
Fără abilitatea de a conduce și efectul său unificator este greu de crezut că societatea ucraineană s-ar fi putut organiza în modul în care a făcut-o.
„Trump nu știe cu adevărat cum să oprească războiul”
Președintele american Donald Trump promitea că va opri războiul din Ucraina într-o singură zi după realegerea sa în 2024. În cele aproape 14 luni de la debutul mandatului Trump, Zelenski s-a văzut nevoit să lupte pe două fronturi: pe de o parte să asigure dreptul țării sale la o existență independentă în afara sferei de influență a Moscovei; pe de alta să gestioneze temperamentul mercurial al președintelui american.
Nicio strategie nu pare să funcționeze pe termen lung: flatare, supunere, sfidare, promisiuni de recompense materiale conduc la perioade de cooperare, dar sunt urmate de crize. Niciuna nu a fost mai explozivă decât infama întâlnire din Biroul Oval cu Trump și vicepreședintele JD Vance din februarie 2025. Pentru prima dată, carisma caracteristică în interacțiunile cu alți lideri a fost absentă. Zelenski rămase fără tactici în arsenalul personal în fața unei întâlniri care a semănat mai mult cu o ambuscadă
Însă ciocnirea de la Casa Albă nu a fost percepută ca un eșec și de ucraineni. Atacul la adresa lui Zelenski a fost văzut ca o insultă personală la adresa statului. Ucrainenii s-au raliat în jurul său. Popularitatea sa, afectată de luni de stagnare a războiului, a sărit la 70%.
„Ar fi nedrept să li se refuze dreptul de vot celor care apără țara noastră”
Mandatul de cinci ani al președintelui Zelensky s-a încheiat pe 20 mai 2024. Nu se punea problema de a organiza noi alegeri. Constituția o interzice în conformitate cu regulile legii marțiale impusă ca urmare a izbucnirii războiului. Șase milioane de persoane sunt strămutate intern în Ucraina. Alte cinci sunt în afara țării ca refugiați. Sute de mii servesc pe front. Alegerile nu ar fi doar un coșmar logistic, ci și o problemă de securitate: atacurile repetate asupra civililor și influența rusească în campaniile electorale sunt doar unele din obstacole în calea unor alegeri democratice credibile.
Citește și: Din nou despre posibile alegeri prezidențiale în Ucraina: niciun anunț pe 24 februarie
Kremlinul a profitat rapid de această situație pentru a pune la îndoială legitimitatea lui Zelenski. Trump nu a ezitat să preia retorica rusească, acuzând administrația de la Kiev că nu mai este democratică și că evită încheierea războiului ca pretext pentru a rămâne la putere. Sub presiunea crescândă din partea Washingtonului, Zelenski și-a nuanțat poziția, declarând că este dispus să organizeze alegeri dacă SUA pot asigura securitatea acestora și cel puțin două luni de încetare a luptelor.
„Întrebarea pentru ruși este: ce vor ei de fapt?”
Zeci de negocieri pentru pace și discuții despre armistițiu au avut loc; niciuna nu a dat roade. Poporul este epuizat. Războiul a devenit unul de uzură. Progresul nu este vizibil nici în termeni diplomatici, nici teritoriali.
Citește și: Patru ani de război în Ucraina (I) : de la anexare la presiune diplomatică
Președintele ucrainean spune că este dornic să ajungă la un acord echitabil care să pună capăt războiului, dar dorința nu pare reciprocă. Niciuna dintre părți nu vrea să cedeze. Zelenski este iritat că doar Ucraina este presată să facă concesii.
Cele două părți abordează discuțiile din unghiuri diferite. La ultimele negocieri de la Geneva, delegația Rusiei a anunțat că se va concentra pe probleme teritoriale; delegația ucraineană a declarat că intenționează să discute probleme umanitare și de securitate. Dreapta americană și mașinăria de propagandă a Kremlinului lucrează intensiv pentru a atribui impasul negocierilor lui Zelenski, acuzând: absența unei viziuni strategice privind calea către victorie, pregătirea insuficientă pentru ostilități, așteptări prea optimiste privind o contraofensivă rapidă, lipsa de comunicare legată de necesitatea de mobilizare. Pe plan intern, doar 51% din ucraineni mai declară că au încredere în președintele lor.
„Construim o infrastructură solidă împotriva corupției”
Susținerea pentru Zelenski a fluctuat mereu, dar unitatea inițială a cedat locul unei stări de spirit mai complexe. Chiar dacă rămâne o figură apreciată pe plan internațional, imaginea pe plan intern se erodează, încet, dar sigur.
Guvernarea sa s-a confruntat cu scandaluri succesive de corupție. Acuzații de regres democratic au fost lansate după ce administrația prezidențială a încercat să își extindă autoritatea, slăbind instituții precum agențiile cheie anticorupție.
Peste 20 dintre deputații din partidul său au fost anchetați pentru luare de mită în schimbul voturilor. Ultimul scandal, centrat pe presupusa implicare a apropiaților lui Zelenski într-o schemă legată de producția de energie nucleară, are ramificații și mai grave după ce atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice au lăsat milioane de oameni fără electricitate sau căldură în condiții de îngheț.
Citește și: Bruxelles ar vrea asigurări: Ucraina, lovită de cel mai grav scandal de corupție
Reputația lui s-a construit pe lupta împotriva corupției. Erodarea acestei percepții poate afecta nu doar susținerea internă, ci și sprijinul venit din partea comunității internaționale.
Zelenski a jucat multe roluri. De la comediant la rolul de președinte în serial, parcursul lui Volodimir Zelenski a căpătat o turnură istorică odată cu alegerea sa în fruntea statului. A preluat funcția de președinte și odată cu ea greaua moștenire e corupției care a măcinat țara încă de la independență. O moștenire care odată cu 24 februarie 2022 a devenit o luptă pentru supraviețuirea propriei țări. Dar în momentul cheie, Zelenski a influențat decisiv cursul evenimentelor. Împins rapid în postura de lider de război, devine simbolul rezistenței Ucrainei. Anii de conflict și presiunea politică au lăsat urme adânci vizibile atât în sondaje, cât și pe chipul său.
Indiferent de controverse, Zelenski rămâne un lider emblematic al erei noastre și un erou ucrainean, alături de toți simplii cetățeni deveniți soldați, care s-au opus agresiunii rusești.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Foto: Volodimir Zelenski/ Facebook (colaj)
