La patru ani de la începerea invaziei ruse în Ucraina, coordonatoarea politicii externe a UE, Kaja Kallas, avertizează că presiunea în discuțiile de pace a fost pusă greșit pe Kiev și trebuie reorientată către Moscova, „agresorul”, care trebuie să facă concesii reale. La sosirea la Consiliul Afaceri Externe de la Bruxelles, Kallas a declarat că nu vede progrese privind al 20-lea pachet de sancțiuni, din cauza opoziției Ungariei, și a spus că nu împărtășește optimismul privind rezultate rapide în negocierile cu Rusia.
Pe scurt
- Kaja Kallas a declarat că presiunea în negocierile de pace trebuie mutată pe Rusia și că sunt necesare concesii rusești.
- Ea a declarat că nu vede progres astăzi privind al 20 lea pachet de sancțiuni, invocând poziții foarte ferme ale Ungariei.
- Kallas a declarat că nu împărtășește optimismul privind rezultate în săptămânile și lunile următoare, deoarece negociatorii ruși nu sunt serioși.
- Ea a declarat că UE va discuta și împrumutul de 90 miliarde euro și modul în care poate fi împins înainte.
- Întrebată despre negocieri, Kallas a declarat că mai important decât cine vorbește cu Rusia este ce se cere Rusiei să cedeze.
Kallas a declarat că miniștrii vor discuta Ucraina înaintea aniversării de patru ani a războiului și că va exista o discuție despre al 20 lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, dar a adăugat că nu se așteaptă la progrese astăzi. Ea a declarat că UE va continua totuși să facă presiuni pentru adoptarea pachetului.
Întrebată ce semnal transmite lipsa unui acord pe sancțiuni la patru ani de la începutul războiului, Kallas a declarat că face eforturi pentru a împinge pachetul mai departe și că a discutat cu statele membre care vor ridica subiectul și vor încerca să convingă țările care blochează. Ea a declarat că, după declarații foarte ferme venite din Ungaria, nu vede ca Budapesta să își schimbe poziția astăzi.
Întrebată ce compromisuri sunt pe masă pentru a depăși blocajul, Kallas a declarat că a văzut în presă probleme care nu au legătură cu pachetul de sancțiuni și a avertizat că nu ar trebui legate lucruri care nu sunt conectate. Ea a declarat că UE trebuie să asculte explicațiile privind motivele blocajului și apoi să vadă dacă există posibilități de a le depăși.
Pe negocierile cu Rusia, Kallas a respins discuția despre cine ar trebui să fie negociatorul UE și a declarat că mai important este ce trebuie cerut Rusiei să accepte. Ea a declarat că oricine discută cu Rusia trebuie să întrebe ce este Rusia dispusă să cedeze și a formulat o linie de negociere printr o frază pe care a rostit o în engleză și care poate fi redată în română astfel, dacă ceri mult obții puțin, dacă ceri puțin nu obții nimic, iar dacă nu ceri nimic vei plăti pe deasupra.
Întrebată despre optimismul unor oficiali americani privind posibile progrese rapide, Kallas a declarat că nu împărtășește acest optimism, deoarece negociatorii ruși nu sunt serioși și nu sunt dispuși să discute nimic politic. Ea a declarat că s a văzut multă presiune asupra Ucrainei pentru a ceda și a renunța la lucruri la care nu este dispusă să renunțe, dar că acest lucru nu aduce pace pe termen lung. Kallas a declarat că nu este optimistă că se vor vedea rezultate în săptămânile și lunile următoare.
Întrebată despre limitări militare în cadrul negocierilor, Kallas a declarat că nu este rolul ei să stabilească ce dimensiune ar fi ideală pentru armata rusă, dar a adăugat că dacă există limitări pentru armata ucraineană atunci trebuie să existe limitări și pentru armata rusă, deoarece problema este Rusia.
Kallas a declarat că miniștrii vor discuta și împrumutul de 90 miliarde euro și modul în care ar trebui împins înainte, precizând că urmează să se vadă cum va evolua discuția.
Declarațiile au fost făcute la Bruxelles, la sosirea la reuniunea Consiliului Afaceri Externe. Kallas a indicat că pe agenda zilei se află Ucraina și al 20 lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, precum și discuții despre cadrul și conținutul presiunii asupra Rusiei în eventuale negocieri. Ea a indicat că, din perspectiva ei, orice proces de pace durabil cere concesii rusești, deoarece Rusia este agresorul, iar presiunea trebuie reechilibrată.
Ce cuprinde al 20 lea pachet de sancțiuni UE?
Restricții mai dure în sectorul energetic:
- Interzicerea furnizării de servicii maritime (inclusiv asigurări, finanțare și alte suporturi) pentru transportul petrolului rusesc, indiferent de pavilionul sub care navighează navele implicate;
- Extinderea sancțiunilor asupra „flotei fantomă” a Rusiei, includerea unor nave şi limitarea posibilității de a sprijini exporturile energetice ale Moscovei — un element menit să reducă veniturile din petrol și gaze care finanțează războiul.
Noi interdicții comerciale și de servicii
- Extinderea listelor de bunuri și servicii exportate către Rusia care vor fi interzise — inclusiv produse precum metale, chimicale, minerale critice, cauciuc, tractoare și servicii de securitate cibernetică;
- Propuneri de restricții suplimentare pentru criptomonede sau canale financiare pe care Rusia le folosește pentru a eluda sancțiunile existente;
- Unele versiuni ale pachetului ar include și sancțiuni suplimentare împotriva băncilor regionale rusești.
Măsuri anti-eludare (anti-circumvenție)
- Punerea în aplicare a instrumentelor anti-eludare, care ar limita exporturile de echipamente tehnologice și CNC (mașini cu control numeric) către țări considerate cu risc ridicat de redirecționare către Rusia.
Ungaria și Slovacia vs Ucraina
Ungaria a anunțat că va bloca noul pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei din cauza opririi livrărilor de petrol prin Ucraina, cel mai recent episod al disputei tot mai tensionate dintre Kiev și vecinii săi, Slovacia și Ungaria, pe tema importurilor de țiței rusesc.
„Până când Ucraina nu va relua tranzitul petrolului către Ungaria și Slovacia prin conducta Druzhba, nu vom permite avansarea unor decizii importante pentru Kiev”, a declarat ministrul ungar de externe Péter Szijjártó, într-un mesaj publicat pe X pe 22 februarie.
Conducta Drujba rămâne o rută esențială de aprovizionare pentru Ungaria și Slovacia, însă funcționarea ei este suspendată de la sfârșitul lunii ianuarie, în urma loviturilor rusești asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Cele două țări UE sunt exceptate pentru moment de la interdicția totală de import de petrol rusesc, decisă de Bruxelles.
Citește și: Unde se mai duc exporturile rusești de gaze și țiței?
Slovacia a acuzat Ucraina că tergiversează în mod deliberat lucrările de reparație, însă Ministerul ucrainean de Externe a respins acuzațiile pe 21 februarie, precizând că intervențiile tehnice sunt în curs.
Declarația lui Szijjártó reprezintă cel mai recent episod dintr-o serie de escaladări prin care Ungaria și Slovacia au legat relația cu Ucraina de nerepararea conductei.
Pe 18 februarie, Budapesta și Bratislava au anunțat suspendarea exporturilor de motorină către Ucraina.
Două zile mai târziu, Ungaria a blocat și un nou pachet de sprijin financiar în valoare de 90 de miliarde de euro (107 miliarde de dolari) pentru Kiev, convenit preliminar de statele europene la un summit din decembrie. Fără sprijinul financiar european, singurul pe care il mai primește, Ucraina riscă să rămână fără bani din aprilie.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
