Peste 65% din funcțiile de conducere din instanțe sunt ocupate prin delegare. Judecător CSM: „O soluție excepțională a devenit regulă”

Funcțiile de conducere din instanțele judecătorești sunt ocupate, în majoritate covârșitoare, prin delegare, deși legea prevede această modalitate ca fiind una strict excepțională. Datele oficiale publicate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), analizate de judecătoarea Grațiela Milu (foto), arată o generalizare a delegării la toate nivelurile sistemului judiciar, cu un vârf la nivelul judecătoriilor.

Potrivit datelor publice, din totalul de 657 funcții de conducere din instanțe (președinți, vicepreședinți și președinți de secții), 430 sunt ocupate prin delegare, ceea ce reprezintă 65,44%. La acestea se adaugă încă 7 funcții de conducere la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pe niveluri de instanță, situația se prezintă astfel:

• Curți de apel: 57 din 109 funcții (53,21%) sunt ocupate prin delegare;
• Tribunale: 139 din 240 funcții (57,91%);
• Judecătorii: 234 din 308 funcții (75,97%).
• „Datele indică o generalizare a delegării în toate nivelurile sistemului judiciar, cu un maxim la nivelul instanțelor de prim grad”, subliniază judecătoarea CSM.

Citește și: DNA, lăsată singură în lupta anticorupție? Marius Voineag acuză „incapacitatea” instituțiilor de control, o prăbușire a sesizărilor față de epoca Kovesi

Concursuri cu participare redusă

Analiza concursurilor organizate pentru ocuparea funcțiilor de președinte de instanță în perioada 2024–2025 relevă un interes scăzut și rezultate modeste.

În anul 2024, în două proceduri succesive au fost scoase la concurs 256 de funcții pentru care s-au înscris doar 75 de candidați și au fost numiți 46 de președinți de instanță.

În anul 2025, o singură procedură de concurs a vizat 150 de funcții pentru care s-au înscris 66 de candidați, doar 57 au susținut proiectul de management, 16 nu au obținut nota minimă și în final, au fost numiți 34 de președinți de instanță.

Separat de aceste concursuri, în 2025, Secția pentru judecători a CSM a numit 61 de judecători în funcții de vicepreședinte sau președinte de secție, prin procedura de numire directă.

Citește și: Revoltă în justiție. O judecătoare de la Tribunalul București denunță blocarea concursurilor și delegările „de avarie” transformate în regulă

Delegarea – între cadrul legal și practică

Legea consacră delegarea ca soluție temporară. Potrivit art. 180 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, durata delegării este de maximum 6 luni, cu posibilitatea unei singure prelungiri, pentru aceeași procedură, de încă 6 luni.

În practică însă, potrivit judecătoarei Grațiela Milu, nu există obligația declanșării într-un termen determinat a procedurilor de numire pentru vicepreședinți și președinți de secții, delegarea nu este condiționată de vechime sau de funcționarea timp de minimum un an în instanța respectivă și nu există o procedură transparentă sau concurențială pentru delegare.

Record de delegări în 2025

În anul 2025, Secția pentru judecători a CSM a dispus 345 de delegări în funcții de conducere și 521 de prelungiri ale delegărilor.

Un record a fost înregistrat în ședința din 9 iulie 2025, când au fost aprobate 50 de delegări și 91 de prelungiri într-o singură zi.

Judecătoarea semnalează și cazuri în care a fost depășită durata maximă legală, precum și situații de „delegare dublă”, în care judecători aflați deja în delegare pe funcții de execuție au fost delegați și în funcții de conducere la alte instanțe.

Citește și: Contestații repetate și o decizie controversată: cum a fost desființată pedeapsa de 11 ani închisoare a lui Nelu Iordache

De ce a votat „împotrivă”

Grațiela Milu explică public motivele voturilor sale negative, de cele mai multe ori singulare, în cadrul Secției pentru judecători: neîndeplinirea condițiilor de vechime sau de funcționare minimă în instanță; retragerea sau neînscrierea candidaților la concursurile pentru funcțiile respective și depășirea duratei maxime legale a delegării, în condițiile existenței unui număr mare de judecători eligibili.

Judecătoarea CSM formulează mai multe propuneri de lege ferenda („legea așa cum ar trebui să fie”), printre care:

• revenirea la ocuparea prin concurs a funcțiilor de vicepreședinte;
• reconfigurarea colegiilor de conducere, cu majoritate de membri aleși;
• limitarea strictă a delegărilor și interzicerea delegării în funcții de conducere a judecătorilor de la alte instanțe, cu excepții strict reglementate.

„Analiza datelor oficiale arată o proporție covârșitoare a funcțiilor de conducere ocupate prin delegare, inclusiv peste durata maximă prevăzută de lege”, concluzionează judecătoarea Grațiela Milu, într-o postare pe Facebook.

În opinia sa, actualul model legislativ favorizează o centralizare excesivă a puterii și reprezintă un regres față de cadrul normativ anterior anului 2022, fiind în contradicție inclusiv cu recomandările Comisiei de la Veneția.

Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram

Urmăriți PressHUB și pe Google News!