Sectorul 1, una dintre cele mai scumpe zone imobiliare din Capitală, a devenit un adevărat epicentru al construcțiilor ilegale. Între 2021 și 2024, peste 650 de imobile au fost edificate fără autorizații sau cu încălcarea celor existente, însă puține au fost demolate.
Cazul blocului-turn ridicat pe culoarul de zbor spre Aeroportul Băneasa, în ciuda deciziilor definitive de demolare, ilustrează lipsa de acțiune a autorităților. Poliția Locală, instituția responsabilă cu disciplina în construcții, aplică sancțiuni, dar tolerează situații grave, ceea ce alimentează haosul urbanistic și erodează încrederea în lege.
Ridicate fie fără autorizații, fie cu încălcarea flagrantă a celor deja emise, aceste construcții urmează un tipar repetitiv: dezvoltatori care încep lucrările fără documente legale, apoi forțează formalități de intrare în legalitate sau continuă construcțiile în ciuda sancțiunilor.
Cazul blocului-turn ridicat pe strada Heliului din Sectorul 1, despre care PressHub a mai scris, bloc situat pe culoarul de zbor către Aeroportul Băneasa, nu este o excepție.
Date oficiale: sute de imobile fără autorizație de construcție în Sectorul 1
Datele oficiale obținute de la Primăria Sectorului 1 confirmă dimensiunea fenomenului. Între 1 ianuarie 2021 și 26 august 2024, pe raza sectorului au fost edificate sau extinse 446 de imobile fără autorizație de construire, pentru care Poliția Locală Sector 1 a aplicat sancțiuni contravenționale și măsuri complementare conform Legii 50/1991.
În plus, au fost identificate 210 imobile care nu respectau prevederile autorizațiilor obținute, acestea fiind de asemenea sancționate. Cifrele arată că nu vorbim despre cazuri izolate, ci despre o practică răspândită și tolerată, în condițiile în care multe dintre aceste construcții rămân în picioare, iar autoritățile ezită să treacă la măsura extremă a demolării.
Presiunea pieței imobiliare
În tot acest timp, Sectorul 1 rămâne una dintre cele mai atractive și scumpe zone imobiliare din București. Prețurile proprietăților aici se numără printre cele mai ridicate din Capitală, ceea ce face ca presiunea asupra pieței să fie enormă, iar tentația de a construi ilegal, rapid și cu costuri reduse, să fie cu atât mai mare.
„Numeroase clanuri interlope sau dezvoltatori imobiliare construiesc fără autorizații, pentru că sectorul imobiliar este un domeniu bun în care se pot spăla bani sau se pot rentabiliza rapid investițiile”, ne-a explicat un fost procurori DIICOT.
Tot în acest sector activa și rețeaua interlopă care prelua propietăți în urma unor hotărâri de judecată de punere în posesie false. Rețeaua avea acces la proprietăți nerevendicate pe care le obținea de la Primăria Sector 1 în urma unor hotărâri ale instanțelor false. În sensul că hotărârile de intrarea în posesie priveau alte fapte decât punerea în posesie, doar că autoritățile locale nu verificau deciziile instanțelor.
Echipa care ar trebui să limiteze construcțiile ilegale
Potrivit legislației, Poliția Locală are atribuții clare în domeniul disciplinei în construcții, fiind responsabilă să supravegheze și să verifice respectarea normelor urbanistice pe raza Sectorului 1. Instituția trebuie să constate și să sancționeze lucrările realizate fără autorizație sau cu încălcarea documentațiilor aprobate, având obligația de a sesiza și dispune măsurile legale necesare.
În prezent, conducerea Poliției Locale Sector 1 pe zona de disciplină în construcții este asigurată de o structură ierarhică clară. Directoarea generală a instituției este Mihaela Rădulescu, iar coordonarea directă a acestui domeniu revine Directorului General Adjunct – Disciplina în Construcții și Protecția Mediului, Răzvan-Florin State. La nivel operațional, Compartimentul Disciplina în Construcții și Protecția Mediului este coordonat de Daniel Călărașu.
Această echipă are responsabilitatea de a aplica legea și de a preveni transformarea Sectorului 1 într-un spațiu dominat de construcții ilegale sau ridicate cu nerespectarea reglementărilor urbanistice.
Mihaela Rădulescu – terenul suspect din Balotești
Șefa Poliției Sectorului 1 a avansat în trei ani destul de rapid. În 2022, aceasta era doar un simplu polițist local. După un an, în 2023, ajunge șef de serviciu, iar în august 2023 a fost numită director general adjunct. Își păstrează funcția și în 2024, după ce Armand Clotilde pierde alegerile. Din 2025 este avansată de noul primar, George Tuță, ca director general.
Declarațiile de avere ale Mihaelei Rădulescu din 2014, anul când aceasta pășește pentru prima dată pragul instituției, conțin o serie de omisiuni privind un teren de 1.000 mp situat în comuna Balotești, județul Ilfov.
Terenul figurează ca fiind achiziționat în 2013, conform declarației de avere din 2016 a actualei șefe a Poliției Locale Sector 1. Până în acel an, terenul nu apărea în documentele anterioare.
În anul următor, terenul iar dispare, ca mai apoi să apară din nou pe declarația directoarei din 2018, dar de această dată la o dimensiune redusă, de 800 mp.
De-abia în declarația de avere din 2020 aflăm că terenul se afla în comuna Balotești, județul Ilfov.
Mihaela Rădulescu este căsătorită cu Viorel-Ionuț Rădulescu. Acesta deține firma All Print Services SRL, situată în Sectorul 5 al Capitalei, care se ocupă cu activități de tipărire.
Compania este deținută alături de Rădulescu Alin-Mihail (posibil fratele acestuia). Cifra de afaceri din 2024 s-a ridicat la peste 2,5 milioane de lei, cu un profit de aproximativ 300.000 lei și 10 angajați. Afacerea a crescut constant în ultimul deceniu, de la 1,2 milioane de lei până la 2,5 milioane de lei.
Răzvan-Florin State – de la datorii la proprietar de vilă
La Răzvan State, declarațiile de avere din perioada 2018–2021 lipsesc. În 2017 avea datorii de 40.000 lei. În 2022 apare însă cu o casă de 150 mp în Dragomirești (Ilfov), dar și cu datorii la bănci de jumătate de milion de lei. Soția lui State este profesoară.
La începutul acestui an, USR acuza că primarul George Tuță (PNL) i-a adus înapoi în funcții cheie la Poliția Locală Sector 1 pe „directorii de diamant ai lui Dan Tudorache”. Printre ei se afla și Răzvan State, pe care USR îl considera om de încredere în echipa fostului primar de sector, Dan Tudorache, scrie aktual24.
Răzvan State figurează încă din 2013 ca polițist local al Sectorului 1. În 2017, State ajunge șef de serviciu. În anul următor își păstrează funcția, iar în declarația sa de avere figurează cu datorii la bănci de aproximativ 40.000 lei.
Următoarele declarații de avere ale polițistului lipsesc, așa că ajungem în 2022 și aflăm că, între timp, State și-a cumpărat în 2018 o casă de 150 mp în Dragomirești (Ilfov), alături de soția sa. În acel an, State nu mai figura șef de serviciu, ci director executiv al instituției.
Cel mai probabil, imobilul a fost cumpărat cu ajutorul unui credit deschis în același an și scadent în 2045, în valoare de 340.000 lei.
În martie 2023 era director executiv adjunct, iar în iunie același an director executiv, ca în anul următor să treacă iar director adjunct.
Datoriile declarate de State în anul precedent ajung la aproximativ jumătate de milion de lei.
Daniel Călărașu – depozitul „minune” de 160.000 lei
În ceea ce privește declarațiile de avere ale lui Daniel Călărașu, în 2023, acesta își trecea un depozit de 160.000 lei, deschis în 2016.
Până atunci, nici nu pomenise de el în declarațiile de avere precedente. Suma este greu de explicat din veniturile familiei, deoarece șeful de compartiment trăiește din salariu. Soția sa nu are venituri mari, fiind agent de vânzări și apoi recepționistă. O altă sursă de venit nu exista pentru familie. Nu au avut terenuri sau case/apartamente de vândut.
Acesta lucrează încă din 2010 în cadrul instituției.
Până în 2021, Daniel Călărașu trăia doar din salariu, fără să aibă proprietăți sau terenuri pe numele său. În acel an, Călărașu avansa pe poziția de șef birou.
În 2022, acesta retrogradează pe funcția anterioară. În declarația sa de avere apare un apartament de 30 mp în Sectorul 4, pe care l-a achiziționat împreună cu soția, alături de un credit de puțin peste 86.000 lei pe cinci ani, scadent în 2026.
În anul următor, apartamentul dispare din declarația sa de avere, iar alături de creditul respectiv, figurează un depozit de 160.000 lei încă din 2016, deși până atunci polițistul local nici nu pomenise în declarațiile sale de avere de această sumă.
Călărașu se trezește în 2024 cu două apartamente, ambele obținute anul precedent și situate în localitatea Roșu din județul Ilfov, fiecare de câte 28 mp. În ceea ce privește depozitul bancar, acesta dispare.
Blocul din calea avioanelor
Deși autoritățile locale din Sectorul 1 recunosc existența construcției ilegale, primăria evită să demoleze un bloc-turn de opt etaje ridicat pe strada Heliului, în apropierea Aeroportului Băneasa — chiar pe culoarul de zbor al avioanelor de mici dimensiuni.
Construcția fără autorizații de pe strada Heliului a început în 2006, iar în 2007 proprietarii au obținut un certificat de urbanism ce permitea doar clădiri de maximum două niveluri plus mansardă — foarte departe de cele opt etaje construite ulterior.
În 2007, Primăria Capitalei a ordonat oprirea lucrărilor, însă ele au continuat până s-a ajuns la regimul S+P+8E, contrar regulilor (P+2E).
În 2008, Primăria a intentat acțiuni în instanță pentru demolare, iar în 2013, Curtea de Apel a dat decizie definitivă și irevocabilă de demolare. Dar decizia nu a fost executată.
În 2025, Tribunalul București a radiat dreptul de proprietate din cartea funciară. În pofida acestor hotărâri, blocul prosperă și locuințele au început să fie ocupate ilegal (ca chirii, nu proprietăți).
Lipsa intervenției autorităților locale
Primăria Sector 1 și Poliția Locală au recunoscut prin documente că lucrările sunt ilegale, dar nu au demarat procedurile de demolare.
În 2024, un executor a constatat că lucrări erau încă în desfășurare, iar Poliția Locală a consemnat refuzul proprietarilor de a permite accesul la control.
Sancțiunea de 100.000 lei aplicată în 2024 nu a schimbat situația. Vecinii solicită în justiție ca autoritățile să fie obligate să acționeze (prin “executare în natură”) — adică demolarea.
Poliția Locală susține că răspunde doar pentru lucrările făcute după anul 2010, când și-a preluat atribuțiile, ignorând etapele mai vechi de construcție.
Pozițiile oficiale și contestațiile
Primarul Sectorului 1, George Tuță, afirmă că a “luat la cunoștință” situația și că se lucrează în direcțiile de specialitate, dar a refuzat să facă declarații mai ferme.
Proprietarul Dan Roman susține că imobilul “are toate autorizațiile”, dar nu precizează când sau cum au fost obținute.
Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) subliniază că imobilul se află în zona II de protecție aeronautică și că nu există niciun aviz favorabil emis pentru construcție la adresa respectivă.
Probleme legate de siguranță și legalitate
Blocul se află la doar ~1,2 km de pistă, într-o zonă unde regimul de înălțime permis (conform reglementărilor urbanistice și de protecție aeronautică) este mult mai redus.
Imobilul nu este cadastrat și nu are proprietari legali; locatarii sunt rudați sau asociați ai dezvoltatorilor, plătesc chirie, deși nu există documente care să le permită drept de proprietate legală.
Lipsa implementării deciziilor judecătorești este evidențiată de faptul că, de 18 ani, nicio instituție nu a cerut demolarea imobilului sau nu a demarat proceduri concrete de demolare.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
