Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a formulat o plângere prealabilă în temeiul articolului 7 din Legea contenciosului administrativ „împotriva refuzului nejustificat al Guvernului României și al Ministerului Finanțelor de a asigura și pune la dispoziția reclamantei toate fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor și ale celorlalte categorii profesionale îndreptățite, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026”.
Plângerea prealabilă a fost publicată de judecătorul Alin Ene pe Facebook, dar fără anexe, unde sunt trecute sumele care ar fi trebuit plătite în 2026 magistraților, ca urmare a unor procese pentru majorări salariale deschise împotriva propriilor angajatori.
Articolul 7 din Legea nr. 554/2004 arată că „persoana vătămată în drepturile sale sau în interesele sale legitime, prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe ale Guvernului neconstituționale, se poate adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile prezentei legi”.
Plângere prealabilă pentru Facebook
Specialiștii în drept ne-au atras atenția că, potrivit articolului 7, alineatul 5, raportat la articolul 2, alineatul 2 din Legea contenciosului administrativ, nu este necesară plângerea prealabilă împotriva „refuzului nejustificat”.
Alineatul 5 al articolului 7 arată că „în cazul acțiunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agenția Națională a Funcționarilor Publici sau al celor care privesc cererile celor vătămați prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe (…) nu este obligatorie procedura prealabilă”.
Altfel spus, instanța supremă putea să dea direct în judecată Guvernul și Ministerul de Finanțe și nu era obligată să inițieze această plângere prealabilă.
Articolul 2, alineatul 2 din aceeași lege spune că „se asimilează actelor administrative unilaterale și refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal”.
Citește și: Comunicatele instanței supreme și dilema independenței judecătorilor
Amenințările instanței supreme
Pe 27 martie, ÎCCJ a cerut Ministerului de Finanțe și Guvernului României, printr-o plângere prealabilă, să pună la dispoziția instanței supreme toate fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante, să facă o rectificare bugetară, dacă este cazul, și să comunice un răspuns expres, motivat, în termenul legal.
Instanța condusă de Lia Savonea mai spune că „în caz de nesoluționare favorabilă a prezentei plângeri prealabile, ne rezervăm dreptul de a sesiza instanța de contencios administrativ competentă, în temeiul Legii nr. 554/2004”.
ÎCCJ mai subliniază că „persistarea în această conduită de refuz nejustificat va angaja nu doar răspunderea autorităților publice sesizate, ci și, în condițiile legii, răspunderea persoanelor care au contribuit la menținerea refuzului de soluționare a cererii, urmând a solicita în fața instanței obligarea acestora la plata despăgubirilor, în solidar cu autoritatea publică, pentru prejudiciul cauzat prin întârziere”.
Citește și: ÎCCJ își apără comunicarea publică cu prețul altor întrebări fără răspuns
Penalități și amendă
În plus, instanța amenință că „în ipoteza neexecutării hotărârii judecătorești ce va fi pronunțată, vom solicita aplicarea mecanismelor coercitive prevăzute de Legea nr. 554/2004, respectiv penalități, amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere și despăgubiri pentru neexecutarea obligației”.
Proiectul de buget trimis inițial de Ministerul Finanțelor în Parlament prevedea o creștere cu circa 4,5 miliarde de lei a bugetului ÎCCJ. Banii aveau ca destinație plata salariilor magistraților, majorate retroactiv. Unele dintre aceste plăți au fost însă amânate, potrivit deciziei coaliției, pentru a face loc ajutoarelor pentru pensionari promovate de PSD.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
