Un nou studiu realizat de Cult Research, în colaborare cu psihologul Otilia Mantelers, în perioada 17-18 februarie 2026, pe un eșantion de 900 de respondenți, relevă că 86% dintre români sunt de acord cu limitarea accesului copiilor sub 13 ani la rețele sociale, în contextul în care două treimi dintre români cred că, în acest moment, minorii sub 13 ani au posibilitatea să acceseze platforme online interzise fără acordul și știrea părinților.
Astfel, conform răspunsurilor, este resimțită nevoia unor reglementări legale mai eficiente care să îi protejeze pe cei mici de conținut nepotrivit, interacțiuni periculoase și de riscurile utilizării necontrolate a platformelor online.
Cine susține cel mai mult aceste măsuri?
În contextul actual, în care tot mai mulți copii au acces la telefoane și la alte dispozitive digitale, mulți părinți simt presiunea de a le oferi și ei astfel de tehnologii copiilor lor. Cu toate acestea, rămâne riscul ca cei mici să navigheze nesupravegheați pe rețelele sociale și pe alte platforme online, ceea ce poate duce la expunerea copiilor la conținut nepotrivit vârstei lor și la situații care le pot afecta atât siguranța, cât și dezvoltarea și sănătatea psihică.
Potrivit Cult Research, analiza datelor arată că părinții cu vârste între 30 și 39 de ani, în special antreprenorii și liber-profesioniștii, sunt cei care susțin în cea mai mare măsură limitarea accesului copiilor la social media.
Specificul activității antreprenorilor și al liber-profesioniștilor presupune, de regulă, un program de lucru extins și imprevizibil, care reduce timpul disponibil pentru supravegherea directă a copiilor. În acest context, susținerea limitării accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 13 ani reflectă preocuparea activă față de protecția minorilor în mediul digital, în condițiile unui control parental mai dificil de realizat în mod constant.
Citește și: AEP sesizează Parchetul General în cazul finanțării campaniei lui Nicușor Dan
Paradoxul părinților: acord cu restricțiile, dar acces timpuriu la telefon
Totuși, din studiile anterior realizate de Cult Research se desprinde paradoxul părinților din România. Chiar dacă marea majoritate sunt de acord cu reglementările privind limitarea accesului pe social media al copiilor, jumătate dintre copii români primesc primul telefon între 5-9 ani, iar 46% între 10-14 ani. De asemenea, copiii petrec, în medie, 4,4 ore pe zi în fața ecranelor, un interval care le permite să acceseze diverse site-uri sau platforme fără ca părinții să știe, în condițiile în care doar 23% dintre părinți folosesc aplicații de control parental, iar 33% verifică în mod regulat telefoanele copiilor.
Astfel, se conturează o diferență între atitudini și comportamente. Pe de o parte, părinții susțin, la nivel declarativ, necesitatea unor limitări ale accesului pe rețelele sociale, pe de altă parte, practicile cotidiene, spre exemplu oferirea timpurie a telefonului, utilizarea acestuia ca instrument de liniștire și tolerarea accesului la platforme sociale, indică o integrare profundă a tehnologiei în familie, inclusiv în rândul minorilor.
Diferențe între generații
Potrivit studiului Cult Research, tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani sunt segmentul care susține cel mai puțin inițiativele de limitare a activității online, comparativ cu celelalte grupe de vârstă. Chiar și așa, procentajele rămân ridicate în rândul tuturor românilor, indiferent de generație: 83% dintre cei 18-29 de ani, 90% dintre cei 30-39 de ani și 85% dintre cei 40-50 de ani susțin astfel de măsuri.
Această diferență de opinie poate fi explicată prin faptul că tinerii, care au crescut cu internetul, văd mediul online ca pe ceva normal și necesar în viața de zi cu zi.
În același timp, rezultatele indică nevoia unor reguli mai clare și de mai multă informare pentru părinți, astfel încât copiii să fie protejați online fără a fi complet izolați de tehnologie.
Implicațiile psiho-sociale ale dependenței de ecrane
Așa cum susține și psihologul Otilia Mantelers, discuția vizează și riscul ca tot mai mulți copii să dezvolte o dependență de ecrane, un fenomen din ce în ce mai prezent într-o societate în care tehnologia este accesibilă și încurajată la tot pasul. În acest context, nu mai vorbim doar despre alegeri individuale, ci despre un sistem social care pune presiune pe părinți să cedeze dorințelor copiilor. Sub influența comparației cu alți copii și pentru a evita conflictele din familie, oferirea accesului la telefon sau tabletă devine adesea o soluție rapidă, nu o decizie asumată, contribuind la normalizarea accesului timpuriu la tehnologie al copiilor.
La nivel internațional, discuțiile sunt tot mai avansate: în cadrul Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM- Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mentale, American Psychiatric Association), manual de referință în domeniul sănătății mintale, se analizează includerea tulburărilor legate de dependența de ecrane. Acest lucru arată că timpul excesiv petrecut pe dispozitive nu mai este privit doar ca divertisment, ci poate avea consecințe serioase asupra dezvoltării și echilibrului emoțional al copiilor, dar și al oamenilor în general, care ar putea fi evitate atât prin reglementări legale din partea statului, cât și prin limitări din partea platformelor online prin mecanisme eficiente de verificare a vârstei și măsuri de sprijin pentru părinți.
“Accesul copiilor la tehnologie nu poate rămâne doar responsabilitatea familiilor. La fel cum alcoolul și fumatul au fost reglementate prin legi pentru a proteja sănătatea publică, și utilizarea timpurie a mediului digital are nevoie de reguli colective clare. Cu atât mai mult cu cât, la nivel internațional, există deja recunoașteri clinice ale tulburărilor asociate utilizării excesive a mediului digital”, a declarat Otilia Mantelers, psiholog.
“Întrebarea reală este dacă părinții nu se simt, de fapt, singuri în fața social media și dacă nu au nevoie de mai mult sprijin în educația digitală a copiilor lor. Susținerea masivă a restricțiilor arată că părinții caută mai mult decât soluții individuale, într-un context în care tehnologia a devenit omniprezentă în viața de familie. Discuția publică se concentrează astăzi pe rețelele sociale, însă provocarea reală este ce urmează după ele. Inteligența artificială începe deja să influențeze modul în care copiii învață, comunică și își formează percepțiile despre lume. Reacția noastră socială este, de regulă, întârziată față de ritmul tehnologic, iar în absența unor mecanisme proactive de protecție, riscăm să intervenim abia după ce efectele devin vizibile”, a afirmat Alexandru Zodieru, Managing Partner Cult Research.
Metodologie
Studiul este o cercetare cantitativă de tip sondaj de opinie, realizată prin metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviewing), pe un eșantion de 900 de respondenți, cu vârste între 18 și 50 de ani, reprezentativ la nivel național. Marja de eroare este de ±3,5%, cu un nivel de încredere de 95%, iar durata de completare a chestionarului a fost de 5 minute.
Despre Cult Market Research
Cult Research este o companie românească de cercetare de piață înființată în urmă cu 18 ani. Agenția oferă soluții de consultanță prin cercetare agilă ajutând companiile, instituțiile și organizațiile neguvernamentale (inclusiv internaționale) să își crească performanța adaptându-se mereu în funcție de nevoile consumatorului. Serviciile oferite se adresează unor domenii cât mai variate: agribusiness, banking, auto, comunicare, administrație publică,
Despre Otilia Mantelers
Otilia Mantelers este psihoterapeută, specialistă în parenting și scriitoare. Este recunoscută pentru felul în care abordează în cabinet traumele din copilărie și consecințele acestora în viața adultă. De asemenea, Otilia susține cursuri de parenting de peste 13 ani în România, fiind promotoarea jocului în relația părinte copil.
(Sursa foto: Magnus Mueller / Pexels.com)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
