Guvernul Bolojan riscă un val de nemulțumiri în urma măsurilor pentru combaterea deficitului, fiind anunțată o perioadă dificilă, potrivit POLITICO.
Noul guvern „se pregătește pentru o perioadă de foc”, arată POLITICO, fiind așteptată o „reacție negativă severă” din partea opiniei publice, având în vedere reducerea cu 20% a posturilor din sectorul public, însumând cel puțin 167.000 de persoane, la care se adaugă creșterea TVA-ului, accizelor, dar și introducerea unei noi taxe pe jocurile de noroc.
Citește și: Vicepreședinta CAB se alătură judecătoarelor activiste care fac politică pe Facebook
Alte măsuri prevăzute în noul program politic includ majorarea impozitului pe profit și dividende de la 10% la 16%, majorarea TVA-ului pentru lemnul de foc și alte produse energetice de la 5% la 9%, iar cotele reduse de TVA, cu excepția alimentelor și medicamentelor, ar urma să crească și ele la 19%.
Creșterea exporturilor și reducerea importurilor
România ar putea să se confrunte cu retrogradarea ratingului de țară, în situația în care nu se reușește reducerea deficitului, care, în 2024, era 9.3% din PIB. Aceasta ar însemna creșterea costurilor de împrumut și, implicit, un deficit și mai mare.
Până în 2030, la recomandarea Comisiei Europene, România ar trebui să-și reducă deficitul la 2.8% din PIB, însă „atingerea acestui obiectiv va fi dificilă”, subliniază POLITICO. În acest sens, noul guvern va „reevalua proiectele de investiții și să restricționeze programele de sprijin guvernamental la cele care ar crește exporturile, ar reduce importurile și ar crea valoare adăugată”, mai arată publicația.
„Trebuie să-i convingem pe români, pe finanțatorii internaționali și Comisia să se unească în acest efort pentru a evita o retrogradare (a ratingului de țară) care ar declanșa o situație mai complicată și mai dureroasă pentru România”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, citat de POLITICO.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Pentru pentru reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, sunt necesare reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 12-14;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 5.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
Vezi si: https://propolitica.ro/2025/06/30/sinteze-o-reforma-administrativ-teritoriala-care-sa-asigure-dezvoltarea-economica-si-sociala-a-tarii-pe-o-baza-sustenabila-este-obligatorie/