Polonezii votează duminică în primul tur al prezidențialelor, care vor decide, la fel ca în România, viitorul politic al țării, și prin extensie, al Uniunii Europene: va continua Varșovia pe traiectoria pro-europeană trasată de premierul Donald Tusk sau va face un pas înapoi către naționalismul inspirat de admiratorii președintelui american Donald Trump.
Revenirea lui Trump pe scena internațională a dat un nou avânt euroscepticilor din Europa, remarcă Reuters, iar alegerile de duminică reprezintă cel mai important test pentru viziunea pro-europeană a premierului Donald Tusk de când acesta a preluat puterea în 2023, înlăturând partidul naționalist Lege și Justiție (PiS).
Principalii doi candidați în prezidențialele din Polonia sunt primarul Varșoviei, Rafal Trzaskowski, candidatul coaliției pro-europene Coaliția Civică a lui Donald Tusk, si istoricul conservator Karol Nawrocki, susținut de partidul naționalist Lege și Justiție (PiS).
Trzaskowski este considerat favorit, dar toate sondajele arată că președinția va fi decisă în turul de balotaj, programat pentru 1 iunie. De sâmbătă dimineața până la închiderea urnelor, duminică seară, este interzisă publicarea de sondaje.
Printre ceilalți candidați se numără:
- Slawomir Mentzen, candidat de extremă dreapta din partea partidului Confederația;
- Szymon Hołownia, președintele Parlamentului și reprezentant al partidului de centru-dreapta Polonia 2050;
- Magdalena Biejat, din partea Stângii.
Alegerile din Polonia coincid cu turul al doilea al alegerilor prezidențiale din România, unde George Simion, naționalist cu sloganul „Make Romania Great Again”, îl înfruntă pe primarul pro-european al Bucureștiului, Nicușor Dan.
O eventuală victorie a celor doi candidați eurosceptici ar provoca unde de șoc în Uniunea Europeană, în contextul tensiunilor provocate de invazia Rusiei în Ucraina și de politicile comerciale ale lui Trump.
Citește și: Prezența la vot decide președintele României
La fel ca în România, și în Polonia, președintele are puteri executive limitate, dar poate bloca legi prin veto. Acest mecanism a fost folosit de președintele în exercițiu Andrzej Duda, aliat PiS, pentru a împiedica eforturile lui Tusk de a anula sau amenda reformele judiciare controversate din perioada PiS.
Trzaskowski a promis că va întări rolul Poloniei în UE și va colabora cu guvernul pentru restabilirea statului de drept.
O schimbare de direcție în UE?
O victorie a euroscepticilor, mai puțin probabilă în Polonia ca în România, va avea un impact asupra coeziunii UE, dar nu imediat, remarcă Euractiv.
La București, mulți analiști cred că George Simion, candidatul ultranaționalist, își va modera retorica anti-UE dacă ajunge la putere, din cauza problemelor economice acute ale țării. Cu toate acestea, Simion s-ar putea alinia la politica administrației Trump, pe care o admiră și imită până în detaliu, de slăbire a proiectului european.
În Polonia, candidatul conservator Karol Nawrocki este apropiat ideologic de lideri precum Viktor Orbán (Ungaria) și Robert Fico (Slovacia). Dar în Polonia, spre deosebire de România, politica externă este prerogativa constituțională a guvernului, nu a președintelui, așa că va rămâne în mâinile premierului liberal Donald Tusk.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(sursa foto: pixabay.com/ aganyga)
