După România, Uniunea Europeană trebuie să mai treacă un test electoral important: alegerile prezidențiale din Polonia, care ar putea inclina convingător balanța în favoarea democrațiilor liberale. Una din cele mai importante țări de pe flancul estic al NATO și una din cele mai vocale avocate ale Ucrainei în războiul cu Rusia, Polonia a avut deja deceniul ei de confruntări cu Bruxellesul sub regimul național-conservator al Partidului Lege și Justiție (PiS).
Revenirea la putere a fostului premier pro-european Donald Tusk în decembrie 2023 a marcat începutul unei schimbări de curs, care s-ar putea cimenta cu o victorie acum, pe 1 iunie, a candidatului liberal Rafał Trzaskowski , primarul Varșoviei, în al doilea tur al alegerilor prezidențiale.
Miză intuită și de noul președinte ales al României, Nicușor Dan, care duminică – cu o zi înainte de a depune jurământul ca președinte – este la Varșovia să susțină candidatura lui Trzaskowski, în fața contracandidatului naționalist conservator Karol Nawrocki, sprijinit de PiS. „Cum m-au susținut ei, îi susțin și eu acum”, a declarat Nicușor Dan la Antena 3, citat de G4media.
Primul tur al prezidențialelor poloneze, de pe 18 mai, s-a încheiat cu o victorie de mai puțin de un punct procentual în favoarea lui Trzaskowski.
Citește și: Se retrag americanii? Nicușor Dan: priorități și riscuri
Alegeri prezidențiale în Polonia: Trzaskowski și Nawrocki, umăr la umăr înaintea turului doi
Potrivit sondajelor, cei doi sunt aproape egali în intențiile de vot, iar mici variații în participarea la vot sau schimbări de opinie ar putea decide rezultatul. În primul tur, desfășurat pe 18 mai, Trzaskowski — primarul liberal al Varșoviei — a obținut aproximativ 31,4% din voturi, fiind urmat îndeaproape de Nawrocki, candidat susținut de partidul populist Lege și Justiție (PiS), cu 29,5%.
Trzaskowski a avut o prestație mai solidă decât în dezbaterile anterioare, în timp ce Nawrocki, candidatul conservator, a devenit vizibil mai tensionat pe parcursul confruntării. Cu toate acestea, niciunul dintre ei nu a reușit să-și domine decisiv adversarul.
Miza alegerilor nu este doar cine va deveni președinte, ci și dacă premierul Donald Tusk — liderul partidului lui Trzaskowski — va putea în sfârșit să-și implementeze agenda politică, după aproape doi ani de blocaj impus de actualul președinte Andrzej Duda, aliat al PiS.
Pentru PiS, rezultatul va arăta dacă eșecul în alegerile parlamentare din 2023 a fost un accident temporar sau începutul declinului.
Un „Ponta” polonez
Așa cum toată lumea în România se întreba unde vor merge cei peste un milion de alegători ai lui Victor Ponta, și în Polonia a apărut, după primul tur, un candidat cu un rezultat surprinzător de bun, care ar putea înclina balanța duminica viitoare: ultra-naționalistul Sławomir Mentzen, liderul partidului Konfederacja, care s-a clasat pe locul al treilea cu 14,8% din voturi. Este urmat de încă un extremist, Grzegorz Braun — cunoscut pentru retorica sa antisemită și anti-UE — care a obținut surprinzător 6,3%, ajungând pe locul patru.
Aici este un bazin electoral aparent propice pentru Karol Nawrocki, candidatul susținut de PiS. Teoretic, acest electorat ii este mult mai apropiat ideologic, deși ca în România, nu este deloc clar în ce măsură o recomandare politică va influența cu adevărat votul.
Pro-europeanul Rafał Trzaskowski rămâne într-o poziție delicată. Pentru a câștiga, el trebuie să atragă atât alegători de extremă dreapta, cât și de stânga, fără să-și piardă propriul electorat liberal, pe care trebuie să-l mobilizeze masiv la urne pe 1 iunie.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(FOTO: AGERPRES FOTO / EPA)
