Un cercetător al Academiei Române și colaborator al Presshub povestește un incident din 7 februarie 2012 când, actualul candidat la președinția României, George Simion, împreună cu un cunoscut, l-au bătut, victima fiind pe atunci student din Republica Moldova în România.
Incidentul s-a întâmplat în fostul sediu al Asociației „21 Decembrie 1989” de pe strada Batiștei, loc în care George Simion ocupa o cameră în care depozita mai multe produse care erau vândute prin intermediul unui magazin de pe Calea Moșilor, spațiu administrat de actualul candidat la președinție și lider al partidului AUR.
În 2012, Nicolae Țîbrigan răspundea de gestiunea magazinului lui Simion, magazin care vindea produse textile din Marea Britanie în România, în principal recuzită a echipelor de fotbal englezești. Studentul Țîbrigan era și membru fondator al Ligii Studenților din Basarabia.
Liga lui Țîbrigan, alături de alte organizații neguvernamentale din Republica Moldova și din România, împreună cu o serie de ONG-uri înființate de George Simion, au creat platforma unionistă „Acțiunea 2012”. Ea avea ca scop unirea României cu Republica Moldova.
„Acțiunea 2012”
După câteva luni de la crearea acestei organizații civice, Țîbrigan a observat că în jurul lui Simion au început să graviteze diverși indivizi mai mult sau mai puțin dubioși.
Printre ei, inclusiv Marius Lulea, actual vicepreședinte al AUR, care dorea să deschidă o cafenea unionistă la Chișinău. „A început să nu-mi mai placă ceea ce făceam. Liga a rămas fără sediul după ce apartamentul din Piața Revoluției a fostului premier moldovean Mircea Druc nu a mai fost disponibil. ONG -urile care făceau parte din „Acțiunea 2012” au început să se retragă din platformă. Și eu eram nemulțumit de situație, așa că în ianuarie 2012 m-am întâlnit cu Cătălin Gheorghe, vânzătorul din magazinul lui George Simion și i-am predat cheile și gestiunea. Simion nu mi-a răspuns la telefon când l-am apelat pentru a discuta direct. Pe 7 februarie am fost sunat de acesta și mi-a cerut să ne întâlnim deoarece sunt probleme cu marfa din magazin și cu banii”, arată fostul student și prieten al lui George Simion.
Bătaia de pe Batiștei
Mai departe, Țîbrigan susține că Simion i-a întins o capcană, deoarece portarul de la asociația condusă de Mărieș i-a spus că George Simion nu e în sediu, dar că o să vină peste un sfert de oră. „Am urcat să-l aștept la etaj, unde avea depozitul. Simion și Cătălin Gheorghe nu m-au salutat când ne-am întâlnit sus, erau acolo, imediat au tăbărât pe mine și au început să mă lovească îndeosebi cu pumnii și genunchii în piept. Simion îi cerea lui Gheorghe să nu mă lovească în față, pentru a nu lăsa semne.
M-au bătut cam 15 minute, am smuls clanța de la ușă, nu mai aveam unde să fug și strigam „ajutor” și „poliția”. Eram disperat. La un moment dat, Doru Mărieș a intrat în încăpere împreună cu alți trei revoluționari, mi-a luat telefonul și le-a cerut celor doi să înceteze cu bătaia. Apoi, Simion și Mărieș au început să mă întrebe de ce asociațiile din Republica Moldova au ieșit din „Acțiunea 2012”, unde este o cameră video care Simion susținea că a dispărut în septembrie 2011 din sediu și cui am transmis filmările de pe respectiva cameră”, ne-a mai declarat Țîbrigan.
Cercetarea Poliției
Înainte de a părăsi sediul asociației de revoluționari, tânărul student și-a recuperat telefonul de la Mărieș și a fugit, nu înainte de a fi avertizat de Simion că nu trebuie să vorbească cu nimeni despre cele întâmplate, deoarece „va fi găsit”. „Mă dureau costele, începuse să ningă și am fugit spre căminul studențesc în care stăteam, am luat STB-ul. Nu am sunat la Poliție atunci, îmi era frică că mă urmăresc. Odată ajuns la cămin, durerile au devenit tot mai mari, așa că m-am dus la Secția 17 Poliție. Când le-am povestit ce am pățit, un polițist mai în vârstă mi-a zis că acesta e un dosar „politic”, așa că m-au urcat într-o mașină și m-au dus la Secția 6 Poliție de pe strada Paul Greceanu. Era deja miezul nopții. Acolo am scris, de mână, o plângere în care am povestit ce s-a întâmplat și polițiștii mi-au printat o trimitere la Institutul Național de Medicină Legală (INML) pentru consult. Era deja ora 2 noaptea, polițiștii au refuzat să mă ducă la cămin, așa că am mers pe jos din Ștefan cel Mare până la căminul de lângă Academia Militară unde stăteam. N-am mai dormit în noaptea aia și dimineață m-am dus la spitalul de Urgență deoarece aveam dureri tot mai mari”, mai arată actualul cercetător.
La spital, medicii i-au făcut un RMN, i-au prescris o serie de medicamente pe o rețetă. „Pe 8 februarie 2012 m-am prezentat la INML și ei au constatat în raport mai multe echimoze și o contuzie toracică. Medicii de acolo mi-au zis că trimit direct la Poliție raportul, iar la sfârșit de februarie am fost chemat la Secția 6 de Poliție unde mi-au zis că au dispărut file din dosarul INML. M-am dus din nou la Medicina Legală și, din banii mei, am plătit eliberarea unei copii a raportului. Am dus documentul la poliție și un ofițer mi-a spus să nu-mi fac mari speranțe în legătură cu acest dosar, deoarece sora lui George Simion era judecător la Sectorul 3”, își aduce aminte Țîbrigan.
El mai arată că Doru Mărieș a refuzat să se prezinte la audieri, iar agresorii Simion și Gheorghe au susținut în declarațiile date la Poliție că Țîbrigan s-a lovit intenționat de stâlpii de rezistență din depozitul de haine pentru a-și scoate certificat de la INML.
Niciun răspuns de la Parchet
Ulterior, pe 20 februarie 2012, Țîbrigan a primit o înștiințare de la Secția 6 de Poliție că Parchetul Judecătoriei Sector 2 București că a deschis un dosar cu obiect „lovirea sau alte violențe”. „De atunci nu am mai primit niciun răspuns în urma plângerii mele”, mai arată Țîbrigan, care prezintă și documentele eliberate de polițiști.
Am întrebat Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 care a fost soluția dispusă în dosarul cu numărul 2114/161/P/2012. „În urma verificărilor în sistemul Ecris am identificat dosarul penal sus-menționat (prezumtivi făptuitori Simion George și Gheorghe Cătălin, persoană vătămată Tibrigan Nicolae), ce a avut ca obiect infracțiunea de lovire sau alte violențe, prev. de art. 193 C.pen. (art. 180 V.C.p), și în care a fost dispusă soluția de neîncepere a urmăririi penale, la data de 26.08.2013, în temeiul art. 10 lit. d V.C.pr.pen – faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii”.
Altfel spus, cazul a fost închis prin neînceperea urmăririi penale.
George Simion nu a răspuns apelurilor noastre pentru un punct de vedere față de acest incident.
Varianta lui Mărieș
Doru Mărieș, președintele Asociație 21 Decembrie 1989 spune că în februarie 2012 era după zeci de zile de greva foamei și că nu-și amintește de disputa Țîbrigan-Simion-Gheorghe. „Avem peste 70 de zile de greva foamei, habar nu am ce s-a întâmplat, am mai fost sunat de colegi jurnaliști, nu au fost plângeri penale, nu m-a chemat nimeni la audieri. Simion a avut sediul la mine, ca atâția alții care nu erau primiți în alte locuri. Nicușor Dan și George Simion s-au întâlnit la mine în 2005 – 2006. Toți veneau al mine, îmi era drag de ei, cu Basarabia, cu Roșia Montană, ușa mea a fost mereu deschisă”, ne-a declarat Mărieș.
După ani, Țîbrigan și George Simion s-au întâlnit pe holurile Parlamentului României, primul fiind cercetător al Academiei și al doilea deputat AUR. „Pe 15 decembrie 2021 ne-am întâlnit în Parlament. În mers, m-a luat de după umăr și mi-a zis spus „noi doi suntem bine, nu?”
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
