Joi, 9 octombrie, a avut loc numirea laureaților Premiilor Nobel pentru Literatură. Câștigătorul este scriitorul maghiar László Krasznahorkai.
Secretarul permanent, Mats Malm a anunțat la 14:00 (ora României) câștigătorul. El a adăugat că l-a anunțat telefonic pe Krasznahorkai, aflat în Frankfurt.
Cine este câștigătorul?
László Krasznahorkai (născut în 1954) este un scriitor maghiar postmodernist. În timpul regimului comunist, Poliția Politică Maghiară i-a confiscat pașaportul, fapt care l-a împiedicat să călătorească.
Căderea Cortinei de Fier l-a lăsat nemulțumit, întrucât „pentru că lumea din Ungaria era absolut anormală și insuportabilă, iar după 1989 era normală și insuportabilă”. Astfel, acesta a călătorit în Asia, unde s-a apropiat de Budhism, relatează The Yale Review.
Reprezentanții premiului Nobel pentru Literatură l-au caracterizat drept un scriitor de „tradiție Central-Europeană” similar lui Kafka sau Thomas Bernhard. Stilul său absurdist este caracterizat de excese și grotesc.
Premiile Nobel pentru Literatură
Premiile Nobel au fost fondate de chimistul Alfred Nobel, în 1881. Acesta era îngrijorat că invenția sa, dinamita, va fi utilizată predominant în războaie, fapt care i-ar afecta reputația. Astfel, el a acordat fonduri considerabile cercetării.
Premiile se acordă celor care au adus contribuții relevante în: matematică, literatură, medicină și pace (economia a fost adăugată ulterior).
Cum funcționează Nobelul pentru literatură
Comisia Nobelului pentru Literatură este formată din 18 membri selectați de Academia Suedeză. Aceștia trimit invitații potențiali laureați. Persoanele vizate pot trimite nominalizări.
Aceștia includ: academicieni, profesori universitari de literatură sau lingvistică, laureați anteriori ai premiului Nobel, etc.
Controversele Premiului Nobel pentru Literatură
Premiul Nobel pentru Literatură nu este ferit de controverse și polemici, deși nu se află la nivelul Nobelului pentru Pace. În cazul său, însă. acuzațiile sunt variate, dacă nu chiar polar opuse.
Scriitorul francez Pascal Bruckner a declarat, în 2024, pentru Cultura la Dubă că premiile au devenit politizate, iar progresismul are o influență negativă asupra alegerii laureaților.
„Premiul Nobel este un premiu politic. Scriitorul trebuie să fie mai degrabă femeie decât bărbat, preferabil să aparțină unei minorități sau unei țări uitate. Și mai sunt și perioade de “modă”, depinde ce e la modă.”
Acesta a mai adăugat omisiunile notabile ale acestui premiu: Philip Roth, Milan Kundera, Ismail Kadare și că „Dacă îți trece rândul, vin alții din urmă și rândul tău nu mai vine”.
La polul opus și mult mai răspândite, însă, sunt acuzațiile de eurocentrism ale premiului Nobel. În 2009, proaspăt nominalizatul secretar permanent al Comisiei Noble pentru Literatură, Peter Englund, a articulat această acuzație, indicând o preferință a premierii autorilor europeni, relatează CBS.
The Guardian a indicat, de asemenea, în 2017, că abia spre ultimul deceniu al secolului trecut Nobelul și-a extins „aria de premianți”, incluzând scriitori precum Toni Morisson (afro american), Wole Soyinka (nigerian), Nadine Gordimer and Mario Vargas Llosa (peruvian).
Controversele există legate și de premiile acordate, dar și neacordate. Peter Handke este un exemplu. Laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, scriitorul austriac este, totodată, un negaționist al Genocidului Bosniac, decorat de președintele Serbiei, Alexand Vucic, relatează Euronews.
Mai există și problema autorilor de renume care nu au fost premiați, precum Mark Twain, George Orwell sau James Joyce. Cel mai cunoscut exemplu este acela al lui Leo Tolstoi.
Atât de problematică a fost omisiunea lui Tolstoi, încât Nobelul a venit cu o justificare, în care explica faptul că Academia de la acea vreme „nu a fost potrivită sarcinii, și a fost „mult prea conservatoare”.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
