Direcția Națională Anticorupție nu a atacat în instanță decizia de prescriere a dosarului afaceristului Dragos Dobresc, ceea ce a condus la închiderea definitivă a cazului. În argumentarea hotărârii lor, parchetul anticorupție a susținut că respectă deciziile CCR și ÎCCJ, în defavoarea deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene privind prescripția, relatează G4Media.
Pe 28 februarie 2025 a fost anunțată încetarea procesului penal al lui Dobrescu. În motivarea deciziei, Curtea de Apel București a indicat prescripția faptei.
Conform DNA, au primat hotărârile CCR și a Înaltei Curți în fața CJUE
Conform G4Media, poziția DNA, deși solicitată la încheierea procesului, a fost transmisă pe 8 ianuarie 2026. Reprezentanții Direcției Anticorupție au declarat că nu au atacat decizia de prescriere, întrucât au respectat hotărârile CCR și ÎCCJ din 2022. Acestea prevedeau accelerarea prescrierii infracțiunilor.
În mai 2022, CCR a decis că, în perioada 2018-2022 nu a existat prescripție specială. Acest mecanism prevede extinderea perioadei de răspundere pentru faptee penale, cu condiția informării inculpatului. Prin eliminarea procedurii, CCR a grăbit prescripțiile pentru faptele comise în perioada respectivă.
ÎCCJ a extins intervalul cu patru ani
Ulterior, în octombrie 2022, Înalta Curte, condusă de Corina Alina Corbu, a stabilit că deciziile CCR trebuie aplicate retroactiv. ÎCCJ, astfel, extindea intervalu până la momentu adoptării noului cod penal (februarie 2014).
Astfel, prescripția „accelerată” se extindea pentru faptele comise în perioada 2014-2022.
În 2023, CJUE a dat o hotărâre prin care enunța faptul că legislația națională trebuie să asigure că prescripția NU devine un instrument al impunității privind faptele de corupție. În cazul României, CJUE a decis că instanțele naționale trebuie să respecte decizia CCR, dar a contestat direct decizia Înaltei Curți.
Conflictul de decizii
În ianuarie 2024, un complet ÎCCJ format din trei judecători a votat cu 2 la 1 pentru aplicarea deciziei CJUE. Decizia a venit în cadrul procesului omului de afaceri Daniel Dobrescu. Judecătorul care a dat o poziție constantă a fost Claudiu Rus, același care făcuse parte din completul ÎCCJ care a dat decizia extinderii prescripției în octombrie 2022.
Însă, în luna iunie al aceauiași an, un complet de 9 judecători ÎCCJ a decis că instanțele trebuie să aplice hotărârea Înaltei Curți, nu pe cea a CJUE.
La un an distanță de la decizia completului, în februarie 2025, dosarul lui Dobrescu a fost închis prin prescriere.
Mită pretinsă de un milion de euro
Omul de afaceri Dragoș Dobrescu a fost acuzat că, în 2013, ar fi pretins mită de un milion de euro de la constructorul metroului din Drumul Taberei (Astaldi, companie condusă de Pier Luca Canino), cu scopul influențării Primarului Sectorului 6 de la acea vreme, Rareș Mănescu (PNL). Dobrescu ar fi primit 100.000 din milionul cerut.
Scopul era determinarea primăriei să respingă plângerile privind durata îndelungată a construcției magistralei de metrou și obținerea facilă de către Astaldi a avizelor de construcție.
Omul de afaceri a depus cei 100.000 de euro primiți la DNA, pentru a putea obține ridicarea sechestrului aplicat asupra unui apartament din Sectorul 2 și a unui teren din Afumați.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
FOTO: monolit.eu.
