Prețul petrolului scade brusc după ce Trump amână atacurile asupra Iranului și apare perspectiva unui armistițiu

Data:

Prețul petrolului a scăzut cu aproape 15% după ce Donald Trump a renunțat, marți seara, la amenințarea de a lansa atacuri devastatoare asupra Iranului. În același timp, ministrul iranian de Externe a anunțat că tranzitul prin strâmtoarea Ormuz va fi permis în următoarele două săptămâni, sub control militar.

Pentru moment, efectele acestui armistițiu nu se transmit direct la pompă iar două săptămâni ar putea fi prea puțin.

În România, prețul motorinei la pompă s-a redus încă de marți dimineața, ca urmare a deciziei guvernului de a reduce acciza cu 30 de bani pe litru. Concomitent, prețul nu poate fi majorat decât odată pe zi.

Citește și: Dronele și strâmtorile maritime: cine controlează rutele controlează comerțul global

Cu puțin peste o oră înainte de expirarea ultimatumului, președintele SUA a declarat că amână atacurile, cu condiția ca Teheranul să accepte un armistițiu de două săptămâni și redeschiderea strâmtorii Ormuz.

La scurt timp, Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului a confirmat că acceptă încetarea focului pentru două săptămâni. Totodată, Teheranul a anunțat că negocierile de pace cu Statele Unite vor începe vineri, la Islamabad.

Bursele din nou în creștere

Bursele din Asia de Est au înregistrat creșteri semnificative după anunțarea armistițiului în conflictul cu Iranul.

Piețele europene au deschis, de asemenea, în creștere puternică miercuri: indicele german DAX era în urcare cu 5,3% pe piața futures, iar indicele britanic FTSE 100 cu 2,9%.

„Investitorii vor răsufla ușurați că se conturează o ieșire din război, chiar dacă vor urmări atent dacă această evoluție va duce la o detensionare de durată”, a declarat Jim Reid, analist la Deutsche Bank, pentru televiziunea publică germană.

Totul, o problemă de încredere

Este de văzut dacă armistițiul va oferi suficientă certitudine proprietarilor de petroliere pentru a relua transporturile la scară largă de petrol, produse petroliere și alte mărfuri prin strâmtoarea Ormuz, remarcă AXIOS.

„Măsurile de consolidare a încrederii din următoarele zile vor fi esențiale pentru reluarea livrărilor”, a declarat Joe Brusuelas, economist-șef al firmei de servicii financiare și consultanță RSM US, într-un interviu cu AXOS.

Acesta subliniază că va trebui refăcut sistemul de asigurare pentru petroliere, ceea ce presupune clarificarea condițiilor specifice pe care Iranul le-ar putea impune — condiții care rămân, deocamdată, neclare.

Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat într-un comunicat că tranzitul sigur în următoarele două săptămâni „va fi posibil prin coordonare cu forțele armate iraniene și cu respectarea limitărilor tehnice”.

Reluarea fluxurilor nu va fi una simplă, la nivelurile de dinaintea conflictului. „Reluarea activității în instalațiile oprite și în câmpurile închise ar putea dura de la câteva săptămâni la câteva luni”, arată o analiză a ClearView Energy Partners.

Prin urmare, o eventuală scădere a prețurilor la pompă nu înseamnă că situația a revenit la normal. „Mă aștept ca proprietarii și operatorii de nave, uneori împreună cu reprezentanți guvernamentali, să solicite permisiuni explicite de la Teheran pentru reluarea operațiunilor”, a declarat Clayton Seigle, analist în domeniul petrolului la Center for Strategic and International Studies. „Vom putea observa acest lucru prin monitorizarea traficului navelor și din relatări punctuale despre mișcările petroliere”, a adăugat el.

Situația din strâmtoarea Ormuz înainte de armistițiu

Potrivit companiei de software maritim AXSMarine, care monitorizează mișcările navelor la nivel global, 1.441 de nave erau blocate aseară de o parte și de alta a Strâmtorii Ormuz.

Majoritatea — 959 — se aflau în Golful Persic, la vest de strâmtoare, iar 621 erau la est, fie în așteptarea intrării în golf pentru a încărca gaze, petrol, produse chimice sau mărfuri vrac, fie având livrări destinate statelor din regiune.

Nicio navă care transportă gaz natural lichefiat nu a traversat strâmtoarea de la începutul războiului, pe 28 februarie, potrivit datelor AXSMarine.

Un număr semnificativ de nave de pe ambele părți „falsificau” semnalul sau „dispăreau” de pe radare, oprindu-și comunicațiile pentru a-și ascunde poziția exactă și a se proteja de eventuale atacuri.

În ultimele două săptămâni până la 6 aprilie, doar 51 de petroliere au traversat strâmtoarea, dintre care 15 transportau țiței și 9 produse chimice.

Prin comparație, înainte de război se înregistrau aproximativ 51 de tranzite pe zi, precizează The Guardian.

Înaintea armistițiului de aseară, Iranul anunțase că navele aparținând a cinci țări — China, Rusia, India, Irak și Pakistan — vor putea tranzita.

Navele din Malaysia și Thailanda au primit acces după negocieri diplomatice, iar pe 2 aprilie Iranul a declarat că va permite și navelor sub pavilion filipinez să traverseze, în urma unor discuții suplimentare.

De la amenințări de genocid la armistițiu

După amenințări extreme, președintele american Donald Trump a dat înapoi — fără ca Iranul să fi făcut, aparent, concesii semnificative, comentează The Guardian. Ca în multe episoade ale celui de-al doilea mandat Trump, acordul de „armistițiu” pe două săptămâni, care ar urma să ducă la redeschiderea strâmtorii Ormuz, rămâne vag și lipsit de detalii, amânând deciziile esențiale pentru mai târziu.

Problema nucleară a Iranului, susține Trump, va fi rezolvată „perfect”. „A fost o zi mare pentru pacea mondială”, a scris acesta pe Truth Social. „Iranul poate începe reconstrucția”, a adăugat el, sugerând și oportunități economice importante.

„În realitate, în condițiile actuale, situația pare mai degrabă un eșec strategic major pentru Statele Unite. Deși liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, și alți oficiali de rang înalt ar fi fost eliminați, schimbarea de regim promisă inițial de Trump și de premierul israelian Benjamin Netanyahu nu s-a materializat. În schimb, regimul pare să se fi consolidat în jurul unui nucleu mai dur, centrat pe Corpul Gardienilor Revoluției Islamice”, mai scrie The Guardian.

(FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea)

Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Ileana Giurchescu
Ileana Giurchescu
Ileana Giurchescu, fost redactor coordontor la Europa Liberă din 1987, când postul de radio mai avea sediul la München, în Germania. După sistarea emisiunilor pentru România, a rămas în redacția Europei Libere pentru Republica Moldova și ulterior a colaborat cu postul public Teleradio Moldova, ca editor de știri externe.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related

De ce a suspendat, de fapt, ÎCCJ comitetul pentru legile justiției: lipsa motivării, nu „excesul de putere”

În motivarea instanței supreme privind suspendarea comitetului privind modificarea...

Conflictul din Orientul Mijlociu ar putea încetini temporar adoptarea generală a AI

Conflictul cu Iranul reprezintă un șoc cu două tăișuri...

A murit Mircea Lucescu

Mircea Lucescu, fostul jucător de fotbal și antrenor al...

Oratoriul Creațiunea de Haydn în Săptămâna Mare, la Filarmonica George Enescu

Orchestra și Corul Filarmonicii George Enescu sub bagheta dirijorului...