Liderii locali reuniți la Bruxelles, între 13 și 15 octombrie, în cadrul Săptămânii Europene a Regiunilor și Orașelor, solicită ca municipalitățile să primească finanțare europeană direct de la Comisia Europeană, fără intermedierea guvernelor naționale. Primarul orașului belgian Ghent, Matthias De Clercq, președinte al rețelei Eurocities, a declarat că „dacă Europa este cu adevărat serioasă în privința sprijinului pentru orașe, cadrul financiar multianual trebuie să reflecte acest angajament – nu să-l submineze.”
Discursul său a venit în contextul discuțiilor privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene (MFF), aflat în plin proces de revizuire. Reprezentanții locali au criticat faptul că finanțările europene trec prin filtre guvernamentale, reducând autonomia orașelor și încetinind implementarea proiectelor. „Cohesiunea și competitivitatea nu trebuie puse în opoziție. Orașele sunt motoare ale transformării verzi și digitale și trebuie tratate ca parteneri egali”, a subliniat De Clercq.
Discursul lui Matthias De Clercq a fost o pledoarie pentru o Europă construită dinspre orașe în sus, în care politicile europene „prind viață acolo unde oamenii trăiesc și colaborează”. Primarul Gentului a descris municipiile drept locul unde „ideile se întâlnesc cu realitatea”, amintind că cele mai mari crize — de la refugiați și energie, până la locuințe — se resimt prima dată în stradă, în școli și în cartiere. În viziunea sa, orașele nu sunt doar „locuri de presiune”, ci și „spații ale speranței”, unde apar inovația, coeziunea și soluțiile concrete pentru tranziția verde și digitală. De Clercq a atras atenția că „o treime dintre primari consideră locuințele cea mai urgentă problemă”, potrivit sondajului Eurocities Pulse, și că fără acțiune europeană rapidă, inegalitățile sociale vor continua să crească.
În calitate de președinte al Eurocities, De Clercq a vorbit despre determinarea primarilor europeni de a păstra vii ambițiile Uniunii — de la Pactul Verde la protejarea valorilor democratice. El a salutat inițiativa Comisiei privind Agenda Urbană a UE, dar a avertizat că aceasta „nu va fi credibilă fără sprijin financiar direct pentru orașe”. Într-un discurs ferm, De Clercq a spus că dezbaterea nu este tehnică, ci „politică”, întrucât va decide dacă orașele vor rămâne parteneri reali sau vor fi reduse la rolul de executanți. În final, a oferit exemple din Gent — de la poduri pentru bicicliști și transformarea vechilor docuri industriale, la renovarea locuințelor sociale prin proiectul Icarus — arătând cum finanțarea europeană poate schimba radical comunitățile urbane. „Orașele sunt Europa în acțiune, dar pentru a livra rezultate trebuie să aibă instrumentele necesare”, a concluzionat De Clercq.
Citește și: Vocea marilor orașe nu se aude în Europa. De ce?
Matthias De Clercq a cerut ca orașele să fie recunoscute ca actori direcți în politica de coeziune, nu doar beneficiari secundari ai deciziilor luate la nivel național. Primul său punct – introducerea unor capitole urbane obligatorii în toate planurile naționale și regionale – urmărește ca fiecare stat membru să dedice o parte clar definită din strategia de dezvoltare fondurilor destinate zonelor urbane, cu obiective măsurabile și bugete proprii. În același spirit, a solicitat ca cel puțin 15% din fondurile de coeziune să fie rezervate orașelor, oferindu-le un cadru previzibil de investiții pentru locuințe sociale, mobilitate durabilă, digitalizare și incluziune socială.
Celelalte două propuneri vizează modul în care se aplică principiul parteneriatului multilevel governance în practică. De Clercq a cerut colaborare directă între Comisie și autoritățile urbane, de la faza de proiectare până la cea de implementare, astfel încât prioritățile europene – cum sunt tranziția verde sau digitală – să țină cont de realitățile locale. În final, a pledat pentru un mecanism de acces direct la finanțare europeană atunci când guvernele naționale întârzie sau blochează plățile, considerând că fondurile destinate cetățenilor nu ar trebui să devină instrumente politice interne. „Orașele au demonstrat că pot gestiona eficient proiecte europene; trebuie doar să li se dea instrumentele necesare”, a spus De Clercq în plenul CoR.
Matthias De Clercq este primarul orașului Gent din Belgia din 2019 și unul dintre liderii locali europeni cei mai activi în promovarea guvernanței urbane directe. Membru al partidului liberal flamand Open VLD, De Clercq a fost anterior deputat federal și viceprimar al Gentului, fiind cunoscut pentru politicile sale de sustenabilitate, mobilitate verde și digitalizare a administrației locale. În calitate de președinte al Eurocities, el reprezintă vocea a peste 200 de mari orașe europene și coordonează dialogul acestora cu instituțiile Uniunii Europene. În mandatul său, a insistat ca orașele să devină „laboratoare de politici publice europene”, argumentând că soluțiile privind locuințele, clima sau incluziunea socială se testează mai întâi la nivel local.
Rețeaua Eurocities, fondată în 1986 de orașe precum Barcelona, Lyon, Birmingham și Frankfurt, este astăzi principala platformă de cooperare urbană din Europa. Organizația reunește peste 140 de orașe membre și 45 de orașe partenere, reprezentând în total peste 130 de milioane de cetățeni din Uniunea Europeană. Eurocities acționează ca un canal de comunicare între autoritățile locale și instituțiile europene, formulând recomandări politice și coordonând proiecte comune în domenii precum transportul durabil, economia circulară, cultura sau coeziunea socială. Prin apelul formulat la Bruxelles, De Clercq a consolidat poziția Eurocities ca actor central în dezbaterea privind viitorul cadrului financiar multianual (MFF) și al politicii de coeziune post-2027.
Ray McAdam, primarul Dublinului și Hanna Zdanowska, primarul orașului Łódź au adăugat că „fără un dialog direct între Comisie și autoritățile urbane, politicile europene riscă să piardă contactul cu realitatea locală”. Discuțiile au avut loc în prezența vicepreședintelui Comisiei Europene pentru Coeziune și Reforme, Raffaele Fitto, care a recunoscut importanța cooperării multilaterale, dar a evitat să promită o modificare a arhitecturii bugetare.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Foto: wikipedia.com)
