Primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban, nu mai are voie să intre în România, scrie Ziarul de Gardă, care menționează că acestuia i-a fost interzis accesul pe teritoriul României, dar și în tot spațiul Schengen, pe o perioadă de 5 ani. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) din România a confirmat miercuri că măsură a fost luată pe numele lui Ceban și a altor doi cetățeni moldoveni.
„Din motive ce țin de considerente de siguranță națională, România a dispus măsura nepermiterii intrării pe teritoriul național pentru domnul Ion Ceban și pentru încă doi cetățeni ai Republicii Moldova. Decizia este de resortul instituțiilor competente din România, în conformitate cu reglementările în vigoare în materie. Măsura este o interdicție de acces în spațiul Schengen”, a transmis MAE.
ZdG a încercat să ia legătura cu Ion Ceban, dar și cu Natalia Ixari, purtătoarea de cuvânt a primarului, pentru o reacție la subiect, însă până la momentul publicării, aceștia nu ne-au oferit vreun răspuns.
Potrivit ZdG, Ion Ceban a debutat în politică alături de Partidul Comuniștilor din R. Moldova (PCRM), formațiune de centru-stânga, cunoscută pentru promovarea apropierii de Federația Rusă.
În 2011, alături de PCRM, Ion Ceban devenea pentru prima dată deputat. La scurt timp, ajunge să fie unul dintre fruntașii protestelor organizate de PCRM împotriva Alianței pentru Integrare Europeană.
Câteva luni mai târziu, Ceban anunța că părăsește PCRM-ul lui Vladimir Voronin pentru a adera la PSRM-ul lui Igor Dodon, disociat și el de comuniști cu doar câteva luni înainte, dar nu renunță la ideea de a „distruge Alianța pentru integrare europeană”.
În scurt timp, Ceban devine secretar pentru ideologie al PSRM.
În 2014, este reales în funcția de deputat pe listele PSRM. Un an mai târziu însă, în 2015, Ion Ceban părăsește fotoliul de parlamentar pentru a merge în Consiliul Municipal Chișinău (CMC), fiind timp de patru ani președinte al fracțiunii PSRM.
Astfel, în 2018, Ceban a candidat la funcția de primar al Chișinăului în cadrul alegerilor locale noi, fiind înfrânt de Andrei Năstase. Alegerile însă nu au fost validate.
În 2019, Ceban candidează din nou pentru a deveni primar al capitalei și reușește să ajungă în funcție, pe care o păstrează și după alegerile locale din 2023.
La doi ani după ce a fost ales pentru prima oară primar al capitalei cu susținerea PSRM, Ion Ceban anunța, de la tribuna primăriei Chișinău, că părăsește socialiștii și că lansează Mișcarea Alternativă Națională (MAN), care, potrivit lui, „va fi o alternativă a actualei guvernări”.
În perioada celui de-al doilea mandat de primar, Ceban și-a schimbat retorica, devenind brusc pro-european. Totuși, deși în spațiul public Ceban declara că a devenit susținător al integrării europene, un document elaborat de Statele Unite ale Americii, în 2022, plasa formațiunea condusă de Ceban în rândul entităților prin care Federația Rusă, prin persoana agentului FSB Iurii Gudilin, ar încerca să influențeze situația politică din R. Moldova.
UE extinde și ea sancțiunile
Tot marți, 9 iulie, ambasadorii țărilor din Uniunea Europeană au decis să extindă lista politicienilor moldoveni ce urmează să fie sancționați pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova, relatează moldova.europalibera.org, care a consultat în avans documentul.
Extinderea listei ar urma să fie confirmată la reuniunea miniștrilor de externe din 15 iulie.
Sancțiunile constau, între altele, în înghețarea activelor aflate pe teritoriul UE dar și în interdicția de călătorie în țările Uniunii Europene.
Noii sancționați sunt mai ales liderii partidelor care au alcătuit, în 2024, la Moscova, blocul Victorie.
Este vorba de o coaliție politică pro-rusă lansată în primăvara lui 2024 de către Ilan Șor, oligarhul fugit din R. Moldova după ce fusese condamnat pentru implicarea în „furtul miliardului” (adică 1 miliard de dolari). A fost cea mai mare schemă de devalizare a băncilor din această țară, suma sustrasă echivalând cu aproape 12% din PIB-ul de la acea oră.
Pentru a evita prăbușirea sistemului bancar, statul a fost nevoit să intervină, pagubele fiind suportate în ultimă instanță de toți contribuabilii.
Blocul Victoria/Pobeda, descris drept „un proaspăt proiect electoral” cu scopul subminării vectorului pro-european al Chișinăului, reunește partide precum Șor (interzis), „Renaștere”, „Șansă”, FASM și partidul „Victorie”.
Istoria sancțiunilor speciale UE
În 2023, la insistențele R. Moldova, Uniunea Europeană a adoptat un cadru special de sancțiuni pentru „destabilizarea situației” din această țară.
Primele sancțiuni au fost aplicate în mai al aceluiași an, cand au fost vizate șapte persoane (politician și oameni de afaceri), printre care Ilan Șor și fostul politician și oligarh Vlad Plahotniuc (fugit și el din R. Moldova), precum și o entitate pentru activități de subminare sau amenințare la adresa suveranității și independenței Republicii Moldova
Pe lista europeană a celor sancționați se află, între alții, și guvernatoarea autonomiei Găgăuze, Evghenia Guțul.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(FOTO: CRISTIAN LUPASCU / AGERPRES FOTO)
