Protestele recente din România privind funcționarea justiției au devenit rapid mai mult decât un subiect de dezbatere internă: ele au fost preluate și reinterpretate în ecosistemul informațional rusofon, unde sunt folosite pentru a construi narațiuni de delegitimare a statului de drept și a Uniunii Europene. Această analiză examinează modul în care presa online și canalele Telegram în limba rusă au transformat un eveniment civic real într-un instrument propagandistic, urmărind volumele de conținut, mecanismele de amplificare și cadrele narative utilizate pentru a induce neîncredere, emoție și percepția unei „crize sistemice” în România și, prin extensie, în modelul democratic european.
Echipa „Digital Forensic Team”, condusă de Nicolae Țibrigan a analizat datele pe care le prezintă în articolul „Protest, corupție, conspirație: povestea spusă de propaganda rusă despre justiția din România”
Protest, corupție, conspirație: povestea spusă de propaganda rusă despre justiția din România
Analiza de față se bazează pe date colectate prin tehnici de Google dorking și monitorizare OSINT, centralizate în două fișiere Excel distincte: unul dedicat website-urilor de știri în limba rusă disponibil AICI și unul dedicat canalelor Telegram rusofone disponibil AICI. Obiectivul principal al analizei este de a înțelege cum sunt reprezentate recentele proteste din România pe tema justiției în ecosistemul informațional rusofon și ce tip de narațiuni, cadre interpretative și mecanisme de amplificare sunt activate pornind de la acest eveniment.
Dimensiunea cantitativă: volum, timing și distribuție
Setul de date include 13 articole publicate pe website-uri de știri în limba rusă și 21 de postări publicate pe Telegram, într-un interval relativ scurt, în perioada 10-19 decembrie 2025. Din punct de vedere temporal, datele indică un val informațional clar delimitat, cu un debut mai timpuriu pe Telegram și o consolidare ulterioară pe website-uri.
Telegram funcționează ca accelerator inițial: primele mențiuni apar pe 10–11 decembrie, cu un vârf de 5 postări într-o singură zi. Website-urile urmează acest trend la 1–3 zile distanță, atingând un maxim pe 14 decembrie. Această succesiune este tipică pentru ecosistemele hibride: platformele semi-închise și reactive (Telegram) absorb rapid subiectul și îl încarcă interpretativ, iar presa online îl normalizează ulterior prin volum și diversificare a surselor.
Distribuția pe website-uri este fragmentată: majoritatea domeniilor apar cu o singură publicație, iar doar câteva (ex. TASS) apar de două ori. Totuși, această fragmentare nu reduce impactul, ci dimpotrivă, creează impresia de omniprezență. Același subiect apare „peste tot”, chiar dacă fiecare website contribuie marginal. Din perspectivă OSINT, acesta este un indicator de organizare și oglindire, nu neapărat de producție editorială independentă.
În Telegram, distribuția este mai concentrată. Câteva canale generează volum (ex. „Гений Карпат”, „Sputnik Moldova 2.0”), dar impactul real este măsurat de audiență, în special un canal major care atinge peste 200.000 de vizualizări cu o singură postare. Acest dezechilibru între volum și reach este esențial: un singur nod mare poate avea un impact mai mare decât zeci de canale mici.
De la proteste stradale la construcție narativă
Evenimentul de pornire este unul real și verificabil: protestele împotriva corupției și a funcționării sistemului de justiție din România, declanșate și amplificate de publicarea documentarului Recorder „Justiție capturată”.
În primele relatări, în special de pe website-urile care preiau informații din surse românești (Agerpres, HotNews), accentul este pus pe descrierea protestului, pe revendicări și pe reacții oficiale. Cu toate acestea, analiza calitativă arată că sursele de limbă rusă alunecă rapid de la relatare la interpretare. Tema principală devine nu protestul în sine, ci ideea de „capturare” sau „control total” al sistemului judiciar din România – stat membru al Uniunii Europene. Această formulare apare recurent și funcționează ca un cadru de delegitimare sistemică, nu ca o critică punctuală.
Sub-narațiunile care se conturează sunt relativ consistente în ambele seturi de date:
- ideea că „elita” se protejează reciproc;
- ideea că dosarele de corupție sunt închise intenționat prin prescripție;
- ideea că protestele nu sunt doar civice, ci simptomul unei crize profunde a statului.
În ecosistemul Telegram, aceste sub-narațiuni sunt adesea extinse într-o direcție geopolitică, prin comparații directe cu Republica Moldova (din cauza prezenței unor propagandiști pro-ruși autohtoni) și prin atacuri la adresa discursului despre agresiunile hibride ale Rusiei. Astfel, evenimentul românesc devine un instrument retoric pentru a submina simultan atât credibilitatea instituțiilor unui stat membru UE, cât și legitimitatea reformei justiției din Republica Moldova în contextul integrării europene accelerate.
Framing, ton și emoție
Din perspectiva framingului, analiza conținutului arată o dominantă clar alarmistă în majoritatea materialelor publicate pe website-urile de știri în limba rusă, precum: TASS, Profile.ru, Dzen.ru, NewsOne, NewsFront sau Tsarigrad. Aceste surse folosesc explicit sau implicit construcții care sugerează o criză sistemică totală, prin formule precum „захвачена судебная система” (sistemul judiciar este capturat), „система контролируется” (sistemul este controlat) sau „правосудие в плену” (justiția în captivitate). Acest tip de framing nu deschide spațiu pentru nuanțare sau dezbatere, ci fixează din start ideea că întregul sistem de justiție este iremediabil compromis, iar orice reacție instituțională este lipsită de credibilitate.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
