Graba suspectă cu care s-a declanșat concursul de ocupare a funcției de șef al instanței supreme în condițiile în care mandatul Corinei Corbu expiră abia în septembrie a dat naștere la mari controverse în rândul sistemului judiciar. Mai multe voci din sistem susțin că acest lucru s-a întâmplat deoarece, în câteva săptămâni, Corbu urmează să fie numită judecător la Curtea Constituțională (CCR). O ordonanță de urgență care ar majora vechimea candidaților la 5 ani ar pune capăt discuțiilor.
Alte voci arată că plecarea lui Corbu la CCR nu ar trebui să se producă cu încălcarea articolului 142, alin. 5 din legea 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Mai exact, potrivit articolului sus amintit, procedura de alegere a șefului Înaltei Curți se declanşează de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea mandatului, dar nu mai devreme de 60 de zile până la momentul la care funcţia urmează a se vacanta.
Mandatul lui Corbu expiră la data de 16 septembrie 2025, deci conducerea CSM nu a respectat termenul de 60 de zile prevăzut de legea statutului. În acest sens, Andrea Chis, fost membru al CSM, arată că „nerespectarea acestui termen poate avea anumite consecințe juridice cu privire la posibilitatea unor judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție de a candida. Astfel, conform legii, pot candida doar acei judecători care au o vechime de minim 2 ani la această instanță, vechime care se poate împlini ulterior datei depunerii dosarului și a datei interviului (dată pe care nu o cunoaștem încă, anunțul spunând doar că interviul se va stabili de către Secția de judecători începând cu 23 iunie 2025, calendarul fiind estimativ)”, arată Chis pe Facebook.
Fosta judecătoare mai spune că actualul președinte CSM, Elena Raluca Costache, trebuie să explice alegerea datei, precum și dacă a consultat Secția de judecători sau ÎCCJ, inclusiv Președintele ÎCCJ în funcție.
Vechime majorată prin OUG întru profesionalizarea candidaților
Alte voci din sistemul judiciar arată că președinta CSM s-a grăbit cu procedura pentru ca noul Guvern care se va instala la palatul Victoria să nu schimbe legea de numire a președintelui instanței supreme și să revină la prevederea din 2018 când președintele statului numea președintele ÎCCJ. „Soluția mai puțin radicală ar fi un OUG care să schimbe procedura de concurs, în sensul să se introducă vechime de cel puțin 5 ani la ÎCCJ pentru candidații la președinția instanței. Acele legi au fost făcute de fostul ministru Cătălin Predoiu în înțelegere cu cei care doresc acum să controleze instanța supremă”, ne-a declarat un magistrat.
Citește și: Grabă suspectă la CSM pentru numirea noului șef al instanței supreme
În ipoteza în care Corbu va fi trimisă la CCR de către un partid politic sau de instituția prezidențială, „conducerea Consiliului putea să evite încălcarea legii prin detașarea unui magistrat apropiat de Corbu, sau delegarea unui vicepreședinte, care ar fi putut exercita atribuțiile de presedinte al instanței pentru două luni”, ne-a declarat un alt magistrat.
Am întrebat CSM de ce a declanșat procedura de numire a șefului instanței supreme mai devreme decât prevede legea și vom publica răspunsul CSM în momentul în care îl vom primi.
Vechime convenabilă
PressHub a arătat că CSM a aprobat calendarul pentru „concursul” în vederea ocupării postului de șef al instanței supreme, 16 iunie fiind ultima zi de înscriere a candidaților care urmează să susțină un interviu în fața Secției pentru judecători a Consiliului.
Presa a relatat că de acest post este interesată Lia Savonea, judecătoare controversată, fost președinte al CSM. Pe 16 iunie 2025, ea ar avea o vechime la instanța supremă de 2 ani și 3 zile, suficient pentru a intra în cursa pentru un mandat la șefia ÎCCJ.
În prezent, Secția pentru judecători a CSM este controlată cu 8 voturi la 1 de judecătorii fideli Liei Savonea, după ce în 2022, fostul CSM, a organizat de două ori alegeri pentru Secția pentru judecători a Consiliului după ce au fost depuse mai multe contestații care au fost admise în urma interpretării legii.
De când a fost promovată la instanța supremă de către actualii judecători din CSM, Savonea a dat o serie de hotărâri controversate cum ar fi restituirea dosarului Revoluției la Parchet, caz în care era judecat Ion Iliescu, a făcut parte din completul de judecată care l-a achitat pe fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, a decis rejudecarea, într-o cale extraordinară de atac, a dosarului accidentului mortal provocat de Mario Iorgulescu, l-a achitat pe fostul șef al APIA Bogdan Dumitrașcu etc.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
