Un număr de 118 procurori specializați în investigarea infracționalității economice solicită legiuitorului și executivului modificarea urgentă a legislației privind evaziunea fiscală, avertizând asupra unor efecte grave generate de forma actuală a legii.
Apelul public vizează articolul 10 alineatul (2) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, modificat recent prin Legea nr. 126/2024, în contextul unei decizii obligatorii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție (HP nr. 430/2025).
Expertiza fiscală, din probă facultativă în condiție obligatorie
Potrivit procurorilor din Rețeaua Informală Anti Evaziune și Spălare de Bani, dar și din cadrul Asociației Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP), noua formulare legală transformă expertiza fiscală într-o condiție obligatorie pentru stabilirea prejudiciului.
Concret, legea prevede că prejudiciul „se va determina în temeiul unei expertize de specialitate”, ceea ce, în opinia semnatarilor, elimină libertatea organelor judiciare de a aprecia necesitatea administrării acestui tip de probă. „Expertiza nu mai este un mijloc de probă facultativ, ci devine o condiție de legalitate a rechizitoriului”, avertizează procurorii, într-o postare pe pagina de Facebook a asociației.
Anchete mai lente și costuri mai mari
Semnatarii apelului susțin că această modificare are efecte directe asupra eficienței anchetelor penale în sensul că durata urmăririi penale crește semnificativ, din cauza complexității expertizelor fiscale. În plus, costurile pentru stat devin considerabile, ajungând la mii de euro pentru fiecare lucrare, iar expertizele devin obligatorii chiar și în cazuri simple, „unde prejudiciul poate fi calculat prin operațiuni aritmetice de bază”.
Procurorii dau ca exemplu dosarele în care prejudiciul constă exclusiv în neplata TVA, situații în care impunerea unei expertize este „disproporționată și lipsită de rațiune”.
Risc de blocaj în instanțe și prescrierea faptelor
Unul dintre cele mai importante semnale de alarmă vizează riscul ca numeroase dosare să fie afectate procedural.
În contextul deciziei ÎCCJ din decembrie 2025, există posibilitatea ca toate rechizitoriile întocmite după intrarea în vigoare a noii legi și aflate în faza de cameră preliminară să fie considerate neregulate în lipsa expertizei fiscale. Acest lucru ar putea duce la restituirea în bloc a dosarelor către parchete, pentru refacerea urmăririi penale, cu consecințe grave asupra duratei proceselor și chiar asupra intervenirii prescripției răspunderii penale.
România, în afara practicilor europene
Procurorii invocă și diferențe față de practica altor state membre ale Uniunii Europene. Potrivit acestora, în țări precum Germania sau Italia, expertiza fiscală nu este obligatorie în astfel de cauze, fiind utilizată doar în situații complexe. Aceeași abordare este susținută și la nivelul Parchetului European.
În acest context, semnatarii consideră că modelul legislativ adoptat în România riscă să crească artificial durata și costurile anchetelor, fără beneficii reale în stabilirea prejudiciilor.
Citește și: De dragul Danei Gîrbovan, deputatul Marinescu și-a modificat bugetul ministerului
Solicitare de modificare legislativă urgentă
Procurorii cer revenirea la o abordare flexibilă, în care expertiza fiscală să fie un mijloc de probă facultativ, supus aprecierii organelor judiciare. „Scopul legii trebuie să rămână recuperarea rapidă a prejudiciilor și sancționarea eficientă a evaziunii fiscale, în cadrul unui proces echitabil”, se arată în apel.
Demersul este susținut de procurori din toate nivelurile sistemului judiciar, inclusiv din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DNA, DIICOT și Parchetul European.
În februarie 2026, instanța supremă a decis că dacă trimiterea în judecată s‑a făcut fără o expertiză de specialitate privind cuantumul prejudiciului, rechizitoriul este viciat sub un aspect esențial al obiectului judecății în evaziune fiscală, pentru că determinarea prejudiciului prin expertiză nu este o simplă opțiune probatorie a acuzării, ci o condiție legală explicită.
Consecința este constatarea neregularității actului de sesizare și restituirea cauzei la parchet pentru completarea urmăririi penale cu expertiza cerută de lege. Așadar, în cazul trimiterii în judecată pentru fapte prevăzute de art. 9 Legea nr. 241/2005, dacă procurorul anexează un raport de inspecție fiscală sau un referat de calcul fiscal, dar nu există o expertiză, instanța, în camera preliminară, va restitui dosarul la procuror pentru a se administra expertiza, întrucât raportul fiscal sau alte documente tehnice nu substituie expertiza în sensul legii speciale.
Citește și: Judecătoarea Grațiela Milu acuză lipsa de transparență și răspunde atacurilor din CSM
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
