Procurorii cer reforme ample în justiției: mandate unice, revenirea DNA la anchetarea magistraților și eliminarea camerei preliminare

Data:

Procurorii din CSM au transmis către Ministerul Justiției, către comisiile juridice din cele două camere ale Parlamentului României și Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației în domeniul justiției propunerile pentru modificarea legilor justiției.

Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a concluzionat, în urma consultării adunărilor generale ale procurorilor din întreaga țară, că este necesară o intervenție legislativă amplă și urgentă asupra legilor justiției, precum și asupra legislației penale și procesual penale. Concluziile sunt consemnate în urma Hotărârii nr. 1196 din 16 decembrie 2025, prin care a fost declanșat procesul de consultare.

Potrivit documentelor analizate de Secția pentru procurori, toate adunările generale ale procurorilor au votat în unanimitate în favoarea modificării cadrului legislativ, invocând disfuncționalități majore generate de reformele operate în perioada 2018–2022, dar și dificultăți sistemice în soluționarea cauzelor penale într-un termen rezonabil.

Mandate mai lungi și fără reînnoire pentru procurorii-șefi

Una dintre principalele propuneri vizează modificarea procedurii de numire a procurorului general al României și a procurorilor-șefi ai DNA și DIICOT, inclusiv a adjuncților acestora. Procurorii solicită instituirea unui mandat unic de 5 sau 6 ani, fără posibilitatea reînnoirii, pentru a asigura stabilitate instituțională și independență față de ciclurile politice.

De asemenea, este cerută introducerea avizului conform al Secției pentru procurori din cadrul CSM, în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția, astfel încât factorul politic să nu poată ignora opinia garantului constituțional al independenței justiției.

În prezent, ministrul Justiției poate propune inclusiv procurorii-șefi de secție din DNA și DIICOT, cu un aviz doar consultativ din partea CSM. Procurorii consideră această reglementare drept o extindere nejustificată a influenței politice asupra funcțiilor-cheie din Ministerul Public și solicită ca aceste poziții să fie ocupate exclusiv prin concurs.

Citește și: Concursul de admitere directă în magistratură, blocat. Judecătorii din CSM spun că Guvernul nu a răspuns solicitării publice, deși plenul trebuia să ceară oficial

DNA, din nou competentă să investigheze corupția magistraților

Un alt punct major îl reprezintă revenirea competenței de investigare a infracțiunilor de corupție comise de magistrați la Direcția Națională Anticorupție. Procurorii argumentează că modificările legislative din 2018, urmate de desființarea Secției speciale în 2022, au generat disfuncționalități grave.

Datele statistice indică faptul că, în perioada 2018–2025, doar doi magistrați au fost trimiși în judecată pentru fapte de corupție, comparativ cu aproximativ 160 de magistrați trimiși în judecată anterior, când competența aparținea DNA. Această situație a alimentat percepția unui regim juridic privilegiat și a afectat încrederea publicului în capacitatea sistemului de a sancționa corupția internă.

Secția pentru procurori subliniază că DNA dispune de infrastructura, resursa umană specializată și experiența necesare pentru a instrumenta eficient astfel de cauze.

Promovarea magistraților, exclusiv prin examen scris

Procurorii solicită ca promovarea judecătorilor și procurorilor la toate nivelurile să se realizeze exclusiv prin examen scris, de tip grilă și spețe practice, considerat singurul instrument capabil să asigure obiectivitate, transparență și eliminarea subiectivismului.

În opinia acestora, actualele proceduri de evaluare lasă loc suspiciunilor de favoritism și afectează încrederea în corectitudinea promovărilor.

Critici dure la adresa colegiilor de conducere

Analiza relevă și nemulțumiri serioase privind componența colegiilor de conducere ale instanțelor și parchetelor, modificată prin Legea nr. 304/2022. Procurorii susțin că actuala structură concentrează excesiv decizia în mâinile conducerii administrative, transformând colegiile în simple organisme de validare formală.

Este propusă revenirea la formula anterioară, care asigura o reprezentare mai largă a magistraților de execuție și un control colegial real asupra deciziilor administrative.

Citește și: Curtea de Conturi: Nereguli grave în administrarea investițiilor RA-APPS

Supraîncărcarea parchetelor și soluții pentru accelerarea proceselor

În ceea ce privește legislația penală și procesual penală, procurorii atrag atenția asupra volumului uriaș de muncă: în anul 2024, au fost soluționate aproximativ 541.000 de dosare, dintr-un total de aproape 1,8 milioane, în condițiile unui deficit semnificativ de personal.

Printre soluțiile propuse se numără:

  • introducerea unui principiu al oportunității pentru filtrarea sesizărilor penale;
  • simplificarea procedurilor de recunoaștere a vinovăției;
  • eliminarea dublei calități de suspect și inculpat;
  • digitalizarea accelerată a urmăririi penale.

Eliminarea camerei preliminare și clarificarea prescripției

Procurorii cer și eliminarea camerei preliminare, considerată o etapă formală, lipsită de eficiență și utilizată frecvent pentru tergiversarea cauzelor. Statisticile arată că doar aproximativ 0,5% dintre cererile formulate în această fază sunt admise.

Totodată, este solicitată o reglementare expresă a principiului tempus regit actum, pentru a preveni anularea probelor obținute legal, ca urmare a unor decizii ulterioare ale Curții Constituționale sau Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Confiscarea extinsă, chiar și în lipsa condamnării

În materia criminalității economico-financiare, procurorii propun posibilitatea dispunerii confiscării extinse chiar și în situațiile în care intervine prescripția, decesul sau o cauză de nepedepsire, dacă există probe care ar fi justificat o condamnare. În lipsa unei astfel de măsuri, avertizează aceștia, beneficiile infracționale rămân intacte și pot fi reinvestite în activități ilegale.

Un semnal de alarmă pentru legislativ

Secția pentru procurori apreciază că menținerea actualului cadru legislativ riscă să afecteze grav eficiența actului de justiție, încrederea publicului și capacitatea statului de a combate corupția și criminalitatea gravă. Concluziile consultării reprezintă un semnal ferm adresat legiuitorului pentru o reformă coerentă, rapidă și fundamentată pe realitățile din sistemul judiciar.

Citește și: Delegare cu dedicație la Tribunalul București. Cum a fost umilit un candidat și cum a fost elogiat fără rezerve „preferatul” CSM

Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Virgil Burlă
Virgil Burlă
Virgil Burlă este jurnalist din anul 2000. A început la Iași, apoi a continuat la București, unde s-a specializat ca reporter pe domeniul justiției. Mai colaborează cu Europa Liberă România.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related

Aktual24 | Fiul patronului Realitatea Plus, urmărit penal

Instanța a confirmat luni redeschiderea urmăririi penale într-un dosar...

Proiect național de digitalizare a serviciilor publice în silvicultură și agricultură

Garda Forestieră Națională a publicat, pe site-ul instituțional, lansarea...

Balerinul Angelo Greco, unul din „nepoții” lui Balanchine, va dansa la București în gala dedicată legendarului coregraf

Gala internațională de balet de săptămâna viitoare, „Balanchine's Legacy",...